Un refuz comercial al unei companii de stat din energie ajunge în miezul unei speculații politice: dacă a contat în căderea guvernului Bolojan. Compania a respins o propunere de achiziție pe care a considerat-o prea riscantă. Ministrul Energiei a cerut atunci intervenția președintelui și a premierului, invocând relația României cu Statele Unite. Guvernul a căzut pe 5 mai, prin moțiunea de cenzură adoptată la inițiativa PSD.
Succesiunea faptelor, așa cum e reconstituită, arată astfel. La circa două luni după analiza nefavorabilă a achiziției, Corpul de Control al Ministerului Energiei a ajuns la companie. Ulterior, ambasadoarei americane de la Atena i-a fost atribuită o afirmație despre capacitatea Washingtonului de a schimba guverne. În mai puțin de o lună, PSD și-a retras miniștrii din Cabinetul Bolojan, iar moțiunea a trecut.
Trebuie spus clar că nimic din aceste elemente nu dovedește o legătură de cauzalitate. Afirmația atribuită ambasadoarei vizează un alt context, la Atena, iar sursa nu arată că ar avea vreo legătură directă cu România. Nici decizia PSD de a ieși de la guvernare și de a iniția moțiunea nu e explicată de refuzul companiei. Întrebarea din titlul materialului sursă, „Bolojan schimbat de americani?”, rămâne deocamdată o ipoteză, nu o concluzie.
Ce rămâne totuși de lămurit ține de felul în care a fost gestionat dosarul. Un ministru care cere implicarea președintelui și a premierului pentru o decizie comercială a unei companii de stat, pe care aceasta o consideră riscantă, ridică întrebări despre limita dintre interesul strategic și presiunea politică. Tot așa, sosirea Corpului de Control la două luni după analiza negativă va fi probabil privită de unii drept coincidență, de alții drept reacție. Fără documentele și declarațiile părților, mai ales fără numele companiei și detaliile ofertei, răspunsul rămâne deschis.
Sursă text și foto: Magazin Sălăjean — articolul original