Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. „Acum suntem într-o situaţie interesantă, suntem în faţa unor provocări pe care le tot amânăm, din varii motive, din ce în ce mai obiective sau mai puţin obiective, în primul rând de lipsa unei voinţe, inclusiv politice, nu în ultimul rând de lipsa de resurse, anume anumite componente din strategia naţională pentru romi, inclusiv acel deziderat care ar avea un termen 2027, de a avea o instituţie publică de spectacol care să se se adreseze comunităţii rome, în general, şi să valorifice tot ce înseamnă creaţia contemporană, artele spectacolului, artele vizuale, evident în limbaje spectaculare, muzica şi tot ceea ce ţine de această imensitate drumeţie care este parte integrantă a culturii din România”, a precizat ministrul Culturii. „În momentul de faţă, în contextul pe care-l ştim cu toţii, pe care-l trăim zi de zi, nu am nicio şansă să spun că voi propune sau că cineva va accepta o propunere de a crea acum o instituţie publică de spectacole sub auspiciile Ministerului Culturii, minister care nu este în stare să-şi gestioneze instituţiile deja existente”, a precizat acesta.
„Am stat de vorbă cu domnul director general interimar Cătălin Petrescu şi ne-am gândit la două-trei posibile mutări. Una ar fi aceea de a face un program-pilot”, a mai spus ministrul. Programul-pilot propune participarea şi reprezentarea artiştilor romi în distribuţiile şi echipele de lucru ale teatrului; promovarea, prin producţii artistice dedicate a patrimoniului cultural şi identitar rom, a memoriei genealogice şi familiale şi a contribuţiei comunităţilor rome la dezvoltarea societăţii şi culturii româneşti; organizarea, în pregătirea producţiilor artistice, de workshopuri, conferinţe, sesiuni de tip open stage şi alte activităţi de explorare şi dezvoltare artistică; integrarea rezultatelor cercetărilor relevante pentru istoria, cultura şi patrimoniul romilor în dezvoltarea producţiilor şi programelor artistice ale teatrului.
De asemenea, programul propune formarea de specialişti în artele spectacolului şi dezvoltarea practică a competenţelor care ţin de întregul ecosistem teatral, explorarea şi reinterpretarea contemporană a patrimoniului cultural rom; invitarea unor companii şi producţii ale artiştilor romi sau dedicate experienţelor, culturilor şi creaţiei rome, din România şi din străinătate. Andras Istvan Demeter a precizat că în prezent se află în discuţii pentru ca Teatrul de pe Lipscani să devină Teatrul Muzical „Ambasadorii”. „E un drum lung de parcurs, discuţiile sunt destul de avansate, avem şanse, depindem până la urmă de autorităţile noastre, de un oarecare sprijin, va trebui să atragem şi fonduri, dar nu poţi clădi un astfel de proiect fără a găși un sediu, nu poţi gândi un teatru, indiferent care teatru este acela, care să crească, să-şi apropie un public fără a avea un loc al lor, al artiştilor, al actorilor interpreţi şi al publicului.
Fără asta nu există, ideea rămâne una pur teoretică”, a precizat ministrul. El a amintit că a vizitat în această vară Teatrul de pe Lipscani de mai multe ori. „Are norocul că nu este o clădire îmbulinată, adică nu are bulină.
Este într-o stare foarte bună, majoritatea spaţiilor interioare au fost renovate, aranjate, are săli de studiu, de balet, de repetiţii, săli de cor, adică are toată infrastructura posibilă necesară, mai lipseşte mocheta din sală (…) dar dacă pui bine lumina în sală nu te deranjează lipsa, important este ca scena să fie funcţională. Are spaţii foarte bune de depozitare, totul a fost curăţat sub scenă şi sub sală, ceea ce foarte puţine din teatrele bucureştene pot să spună că au, dar este modul în care vom reuşi să facem raportul juridic între Cartel Alfa, care deţine această sală, şi între noi, Ministerul Culturii.