Operaţiunea de scufundare controlată a barjelor pentru dirijarea apei către zona de captare a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, derulată în ultimele zile pe Dunăre, produce primele rezultate concrete şi contribuie la menţinerea condiţiilor necesare funcţionării în siguranţă a Unităţii 2 în perioada următoare, transmite Guvernul. ”În ultimele 24 de ore, nivelul Dunării în zona Cernavodă a crescut cu 4 centimetri, în condiţiile în care prognoza indica o scădere de aproximativ 4 centimetri.
Astfel, evoluţia reală este cu 8 centimetri mai favorabilă faţă de estimarea iniţială. ” Potrivit prognozelor disponibile în acest moment, această evoluţie permite menţinerea condiţiilor necesare pentru funcţionarea Unităţii 2 pentru cel puţin următoarele nouă zile, corespunzător perioadei acoperite de prognoza actuală. ”Rezultatul este direct legat de intervenţiile realizate pe Dunăre şi de scufundarea controlată a primelor barje, operaţiune menită să îmbunătăţească dirijarea apei către zona necesară funcţionării centralei.
Efectele ultimelor două barje scufundate sunt aşteptate să se reflecte suplimentar în evoluţia nivelului apei în perioada imediat următoare. Primele două barje au fost scufundate vineri, iar operaţiunea cu ultimele două a fost finalizată sâmbătă seara, în condiţii dificile generate de curenţii puternici ai Dunării. ” Ministerul Energiei mulţumeşte Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerului Apărării Naţionale, Administraţiei Naţionale „Apele Române”, precum şi tuturor instituţiilor, specialiştilor şi echipelor implicate în pregătirea şi desfăşurarea acestei operaţiuni.
Situaţia hidrologică rămâne atent monitorizată, iar Ministerul Energiei continuă coordonarea cu toate instituţiile şi operatorii implicaţi, astfel încât măsurile necesare pentru siguranţa alimentării cu energie electrică şi pentru funcţionarea în condiţii de securitate a Sistemului Electroenergetic Naţional să poată fi adaptate permanent evoluţiilor din teren. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Care sunt domeniile de interes pentru fondurile de private equity din România. Szabolcs Nemes, Roland Berger: Sănătatea rămâne pe locul întâi, dar vedem că energia şi utilităţile iau faţa IT-ului pentru a ocupa poziţia secundă Apetitul românilor pentru consum pe credit a rămas temperat în S1/2026.
Dobânda medie, tot peste 10% Ovidiu Pinghioiu, directorul general al Cegeka România: Dacă nu avem juniori în următorii cinci-zece ani, nu vom avea IT peste 30 de ani Bursă. Finanţe personale. Acţiunile OMV Petrom se tranzacţionează pe Bursă la un raport preţ/profit de 28, cel mai ridicat nivel de după 2015 Cine mai angajează în România?
Construcţiile, transporturile şi HoReCa ţin piaţa muncii în mişcare Business sportiv. Canotajul, unul dintre cele mai medaliate sporturi din România, nu are o infrastractură cu care să se mândrească, dar abia pune bazele primei arene olimpice. Cum reuşeşc sportivii să facă performanţă şi să aducă medalii unei ţări care nici măcar o arenă olimpică nu le-a oferit până acum?
Din hub imaginar, România, plină de resurse, a devenit o vulnerabilitate regională: România trebuia să aibă în centrale pe gaz 4. 000 MW anul acesta. Dar nimic nu a fost finalizat, iar acum guvernul a ajuns la etapa de închis fabrici în lipsa energiei Ungaria, o ţară de două ori mai mică decât România ca populaţie şi suprafaţă, produce medicamente de 3,4 mld.
euro pe an, faţă de 1,4 mld. euro România. Ungaria este pe excedent la medicamente.
România este pe deficit, importă de 6 mld. euro şi exportă sub 2 mld. euro Creditele ipotecare noi în lei au depăşit 27 mld.
lei în S1/2026, fiind în scădere faţă de S1/2025. Dar băncile au coborât dobânzile în lunile mai şi iunie, dând un impuls creditării. Soldul ipotecarelor în lei trece de 110 mld.
lei Mihnea Bâldea, fabricile de ambalaje Rondocarton: Renunţăm la stivuitoare şi trecem pe roboţi de manipulare mărfuri.