Marine Le Pen nu renunță la planul de a scoate Franța din comanda militară integrată a NATO, dar îl amână. Liderul Raliului Național a spus joi că nu va face acest pas cât timp Rusia continuă războiul din Ucraina. „Atâta timp cât există un război la porțile Europei, nu este momentul” pentru o astfel de decizie, a declarat Le Pen la summitul Playbook Paris Live organizat de POLITICO, adăugând însă că intenția ei „rămâne”. Declarația contează pentru că Le Pen este, potrivit sondajelor, favorita alegerilor prezidențiale din primăvara anului viitor. Dacă va câștiga, poziția Franței, a doua putere militară a Europei și singura țară din UE cu arme nucleare, va arăta cu totul altfel decât acum.
La prima vedere e o nuanță, dar ea spune destul de mult. În mai, Le Pen promitea că retragerea va avea loc în primul ei mandat și nu lega momentul de conflictul din Ucraina. Jordan Bardella, președintele partidului, prefera varianta prudentă: întâi un acord de pace între Kiev și Moscova, apoi decizia despre NATO. Acum Le Pen a trecut practic pe linia lui Bardella. Nu e un detaliu, fiindcă cei doi candidează în tandem, iar în scenariul lor Bardella, în vârstă de 31 de ani, ar deveni prim-ministru. Pe scurt, partidul încearcă să arate unitar și de încredere în fața alegătorilor moderați, fără să renunțe la una dintre temele lui istorice.
Tema NATO are o istorie lungă la Paris. Charles de Gaulle a scos Franța din structurile militare integrate ale Alianței în 1966, iar Nicolas Sarkozy le-a readus în 2009. Raliul Național vrea de mult să întoarcă ceasul înapoi, în numele suveranității. Îngrijorarea de la sediul NATO vine însă din faptul că nu e singurul. Jean-Luc Mélenchon, candidatul extremei stângi, vrea și el ca Parisul să iasă din Alianță. Asta înseamnă că două dintre principalele forțe politice ale Franței contestă, fiecare din alt motiv, fundamentul apărării occidentale, chiar în perioada în care Europa încearcă să-și construiască propria capacitate militară.
Pe Rusia, discursul lui Le Pen rămâne ambiguu. Ea a spus că Franța nu trebuie să intre în război cu o putere nucleară și a negat că țara s-ar afla deja într-un conflict cu Moscova, deși Kremlinul lansează atacuri hibride împotriva mai multor state europene. Săptămâna trecută, Le Pen și Bardella au publicat o declarație prin care condamnă Rusia. A fost o încercare vizibilă de a răspunde adversarilor de centru-dreapta și de centru-stânga, care prezintă de ani buni partidul drept un aliat al lui Vladimir Putin. Mesajul se clatină însă când ajunge la bani: Le Pen a confirmat că, dacă va fi aleasă, va opri ajutorul financiar pentru Ucraina. „Putem instrui soldații și conducerea lor militară și le putem oferi ajutor militar. Nu mai putem acorda asistență financiară Ucrainei și regretăm acest lucru”, a spus ea.
Le Pen nu s-a opus nici „Coaliției celor dispuși”, inițiativa condusă de Franța și Marea Britanie care vrea să asigure o prezență militară în Ucraina după încheierea războiului. Ea a comparat o eventuală forță de menținere a păcii cu misiunile clasice de acest tip. Pentru Kiev, calculul e amestecat. Sprijinul militar și instruirea ar putea continua, dar pierderea banilor francezi ar lăsa un gol pe care alți parteneri europeni ar trebui să-l acopere, într-un moment în care bugetele sunt deja la limită. Pentru Kremlin, care urmărește atent campania din Franța, promisiunea că Parisul va rămâne în comanda NATO doar până se termină războiul poate fi citită și ca o invitație la răbdare.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original