Comisiile parlamentare au propus respingerea inițiativei AUR de modificare a Legii offshore (Legea nr. 256/2018), iar proiectul, care urma să fie dezbătut în plenul Parlamentului, riscă astfel să cadă. Textul ar fi obligat operatorii din Marea Neagră să angajeze mai mulți specialiști cu rezidență fiscală în România și ar fi schimbat felul în care statul urmărește cine lucrează pe platformele petroliere. Miercuri, 28 octombrie 2026, disputa a ajuns în plenul Parlamentului.
Miezul propunerii e ridicarea pragului de personal cu rezidență fiscală în România de la 25% la 40% în etapele de explorare și dezvoltare și la 50% în etapa de exploatare. Inițiatorii mai cer un registru al personalului-nucleu, raportat lunar, care ar fi pus la dispoziția autorității de reglementare din domeniul petrolier, a ANAF, a Inspecției Muncii și a Gărzii de Coastă. Tot ei spun că legea i-ar face pe titularii acordurilor petroliere răspunzători, alături de angajatori, pentru obligațiile fiscale ale personalului.
În fața plenului, senatorul AUR Eugen Cristian Șipoș a rezumat miza în trei puncte: locuri de muncă, bani la buget și control asupra infrastructurii critice. A amintit că la Ploiești funcționează o universitate dedicată petrolului și gazelor, dar că absolvenții pleacă adesea pe platforme din Africa, Olanda sau Marea Nordului. „Criteriul nu este cetățenia, ci rezidența fiscală”, a spus el, precizând că proiectul nu închide piața străinilor, ci cere ca cei care lucrează aici să trăiască și să plătească taxe în România.
Cifra cea mai spectaculoasă vine tot din partea inițiatorilor: venituri suplimentare estimate între 400 de milioane și 3 miliarde de euro. Intervalul e foarte larg, iar sursa nu spune pe ce calcule se sprijină, așa că estimarea rămâne a AUR și nu a unei instituții independente. Senatorul a făcut legătura cu contextul bugetar, afirmând că acești bani nu ar trebui să scape din țară într-un an în care românilor li se cere să strângă cureaua.
AUR îi acuză pe PSD, PNL, USR și UDMR că au blocat proiectul și susține că respingerea lovește specialiștii români și interesele economice și de securitate ale statului. Potrivit lui Șipoș, comisiile au invocat o expunere de motive sumară și faptul că obligația de a susține burse pentru studenți ar fi o ingerință. El a replicat că gazele din Marea Neagră aparțin statului român, care are dreptul să stabilească condițiile în care sunt exploatate. Nu reiese din text cum au votat în final senatorii.
Sursă text și foto: Apuseni Info — articolul original