Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. Aceste soluții vor fi aplicate în etape în următoarele săptămâni, în condițiile în care cotele Dunării se află la un minim istoric de când se fac măsurători specifice. Soluțiile tehnice finale, calendarul de implementare și sursele de finanțare vor fi anunțate în jurul datei de 13 septembrie 2026.
Aceasta este intervenția care poate începe cel mai repede, spune guvernul în comunicat. Prin dragare, utilajele scot nisipul și aluviunile de pe fundul fluviului și creează canale mai adânci, prin care apa curge cu viteză mai mare. În acest caz, specialiștii spun că e nevoie de un canal creat prin dragare de aproximativ 30 de metri lățime și o adâncime de cel puțin 2 metri, care ar putea să dirijeze mai multă apă pe Dunărea Veche, canalul care ajunge la Centrala Cernavodă.
În acest moment, doar 15% din debitul Dunării ajunge pe acest canal, restul merge pe brațul Bala. Dar operațiunea de dragare este dificil de realizat în acest moment, spun specialiștii, din cauza nivelului mic al Dunării. Există riscul ca navele de dragare să atingă fundul Dunării sau să rămână blocate în bancurile de nisip.
Mai mult, utilajele aflate la Constanța sau în alte zone ale Dunării ar putea nici să nu ajungă la bifurcația dintre canalele Bala și Dunărea Veche tocmai din cauza nivelului extrem de scăzut. Specialiștii iau în calcul și o altă soluție – construirea unui dig care intră în Dunăre, dar nu o traversează, așa-numitul epui, în apropierea podului de la Cernavodă, acolo unde începe canalul de alimentare cu apă de răcire al Centralei Nuclearelectrice. Ca să testeze efectul creat de construirea unui astfel de dig, în apropierea podului de la Cernavodă au fost amplasate și ancorate barje pe o lungime totală de 200 de metri, dispuse perpendicular pe mal, pe malul stâng al fluviului.
Barjele sunt dispuse astfel încât să producă un efect de deviere a curentului cât mai puternic către șenalul navigabil și către zona prizei de apă a centralei și a Canalului Dunăre–Marea Neagră. Efectele sunt urmărite permanent prin măsurători, iar configurația poate fi ajustată sau retrasă oricând — este o intervenție complet reversibilă. La debitul foarte scăzut de acum, rolul principal al acestei structuri este dirijarea curgerii și protejarea zonelor dragate împotriva recolmatării și nu ridicarea imediată a nivelului apei, anunță guvernul.
Dacă barjele amplasate temporar vor avea efectul scontat, va fi construit digul scurt de piatră. În zona Canalului Dunăre-Marea Neagră, mai exact a canalului de aducțiune către bazinul de stocare al centralei, specialiștii spun că se pot lua în calcul măsuri care să conserve apa necesară centralei și, prin pompaj, să suplimenteze debitul necesar procesului de răcire, chiar și în condițiile în care nivelul apei de pe Dunărea veche va mai scădea. Această soluție presupune instalarea unui dig mobil gonflabil/tubular.
Este, practic, o structură flexibilă care poate fi umflată și instalată rapid. Scopul acesteia este s ă păstreze în zona prizei o anumită cantitate de apă, în loc ca aceasta să se scurgă imediat mai departe. Amplasarea acestora se va face pe canalul de aducțiune/priză racordat la Dunăre și spre est la canalul Dunăre-Marea Neagră.
În situații critice, apa din canalul Dunăre-Marea Neagră poate fi folosită în tandem cu pompajul pentru a asigura debitul, spun specialiștii. Specialiștii iau în calcul și cel mai negru scenariu, cel în care nivelul apei pe Dunăre în zona Cernavodă ar fi de doar 1,05 m.