Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Întoarcerea spectaculoasă a Madonnei cu continuarea unui album legendar Verdictul este clar după ascultarea celor 16 piese: „regina muzicii pop”, Madonna, a revenit în forţă în această vineri odată cu lansarea oficială a albumului „Confessions II” – cel de-al 15-lea material discografic al său -, un LP cu influenţe electro, care îi reconfirmă statutul de veritabilă legendă americană, informează AFP. În acest album, care este deschis de o piesă ce pare o mantră („I Feel So Free”) şi este animat de cântece pline de energie, ideale pentru ringul de dans, Madonna demonstrează din nou, la vârsta de 67 de ani, capacitatea ei uluitoare de a se reinventa.
„Toată lumea se aştepta la un album cu balade, în stil Broadway, dar nu este deloc aşa! „, a comentat, amuzat, Patrick Thevenin, jurnalist al publicaţiei Les Inrocks şi bun cunoscător al artistei americane. „Ea continuă să fie femeia liberă care nu se supune sistemului”, a mai spus el.
Vedeta pop a ales să colaboreze din nou cu producătorul englez Stuart Price, pe care l-a angajat pentru „Confessions on a Dance Floor” (2005), al 10-lea album de studio al ei, care s-a bucurat de mare succes şi a inclus hituri precum „Sorry” şi „Hang Up” – acesta din urmă incluzând celebrul sample din cântecul „Gimme! Gimme! Gimme!
(A Man After Midnight)” al trupei ABBA. Pe coperta albumului „Confessions II”, cântăreaţa americană apare cocoţată pe un perete de boxe, purtând un furou, ciorapi-plasă şi pantofi mov din piele lăcuită, cu capul şi bustul acoperite de un voal lung, care aminteşte de reprezentările din pictură ale Fecioarei Maria. Punerea în scenă evocă imaginea de pe coperta albumului „Confessions on a Dance Floor”, pentru care artista fusese fotografiată cu 21 de ani în urmă într-o ipostază similară, deşi atunci stătea cu spatele la obiectivul aparatului de fotografiat.
Lansat sub egida casei de discuri Warner, noul album nu este doar o succesiune de potenţiale hituri comerciale. Noul LP se orientează spre genul pop, integrează accente de folk şi cochetează cu stilul reggae, printr-o colaborare inedită cu artistul columbian Feid. Materialul discografic include o piesă înregistrată alături de fiica sa cea mare, Lola Leon, o colaborare cu DJ-ul olandez Martin Garrix şi un duet cu starul belgian Stromae, care abordează stilul slam (poezie recitată).
Piesa „Danceteria” îi aduce un omagiu legendarului club omonim în care Madonna a lucrat, în New York-ul anilor 1980. Atunci când a sosit din Michigan, statul ei natal, cu doar câţiva dolari în buzunar şi dorinţa de a se afirma, Madonna a descoperit acolo o anumită violenţă, dar şi o cultură efervescentă şi multe prietenii în comunităţii gay. „Are o idee foarte clară despre ce vrea să ofere, iar asta constituie punctul ei forte: Madonna nu este interschimbabilă, spre deosebire de alţi artişti pop”, a mai spus Patrick Thevenin.
„Voinţă ofensivă” „Ea a fost întotdeauna înaintea vremurilor sale din punct de vedere muzical, dar la sfârşitul anilor 2000 a început să colaboreze cu oameni la modă, precum Pharrell Williams şi Timbaland, iar aura ei s-a estompat puţin”, a afirmat Benoit Clerc, autorul cărţii „Madonna – La Totale: Les 305 chansons expliquées” (editura EPA), care va apărea pe piaţă în luna octombrie. Albumele sale anterioare, printre care şi „Madame X” din 2019, au fost, din acest motiv, mai puţin convingătoare. „A trebuit să-şi facă o revenire în forţă pentru a-şi recâştiga locul, să arate cine este şefa”, a mai spus Benoit Clerc.
Artiştii din generaţiile care i-au urmat Madonnei, precum Addison Rae, Dua Lipa şi Charli XCX, continuă să admire influenţa pe care legendara interpretă a unor piese precum „Like a Virgin” şi „Vogue” o are în muzică, cultura pop şi modă. „Este un model pentru toate noile artiste”, a afirmat Patrick Thevenin.