Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. Responsabilii din domeniul energiei propuneau acum 23 de ani lucrări de regularizare a cursului Dunării în zona de aducțiune pentru centrala de la Cernavodă, ca măsură pe termen mediu și lung, după ce 23 august s-a decis oprirea controlată a Unității 1, singura funcțională la acel moment. Informația apare într-un răspuns la o interpelare a unui deputat, semnat de Iulian Iancu, secretarul de stat în Ministerului Economiei și Comerțului de la acea vreme, care includea în portofoliul și domeniul energiei, prin Hotărârea de Guvern nr.
738 din 3 iulie 2003. România este în stare de alertă energetică, din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW), pe 28 iulie, din cauza debitelor foarte scăzute ale Dunării, care au dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de pe fluviu de la intrarea în țară, cu o cotă de 10-15% din totalul generat la nivel multianual. Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.
Dunărea ajunsese sub „nivelul de alarmare” în 2003 Pe 24 august 2003, la ora 01:16, s-a încheiat prima dată procedura de oprire a producției de energie nucleară din România din cauza debitului Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, pentru Mediafax. Documentul consultat de Mediafax din arhiva Camerei Deputaților include contextul deciziei și toate măsurile imediate și propuse în perspectivă, inclusiv cu indicarea instituțiilor responsabilile. „Datorită lipsei precipitațiilor în bazinul Dunării, în cursul verii acestui an, regimurile hidrologice ale râurilor din România şi în special al fluviului Dunărea au fost grav afectate de fenomenul de secetă.
La începutul lunii august, nivelul apei în Dunăre a scăzut la cote alarmante din punct de vedere al funcţionării Unității 1 de la CNE Cernavodă, nivelul în bazinul de aspirație al casei pompelor ajungând sub nivelul de alarmare, respectiv 270 cm faţă de nivelul de alarmare de 350 cm, trebuind luată în considerare pregătirea opririi Unității 1 de la CNE Cernavodă pentru asigurarea surselor de răcire corespunzătoare menținerii unității în stare oprită”, se arată în răspunsul transmis acum 23 de ani la interpelarea deputatului Aurel Daraban. Aurel Daraban, decedat la un an și două luni mai târziu, a fost deputat de Constanța, președintele PSD Constanța, și în cei patru ani de mandat s-a implicat în special în susținerea unor proiecte legate de activitatea navală și din domeniul nuclear, potrivit fișei de parlamentar. Secretarul de stat Iulian Iancu explica, în răspunsul datat pe 9 octombrie 2003, că, în condițiile în care pe data de 23 august 2003, nivelul Dunării în secţiunea Cernavodă a scăzut la 203 centimetri faţă de cota 0 de la mira Cernavodă, s-a decis începerea manevrelor de oprire controlată a Unității 1 de la CNE Cernavodă, unitatea fiind deconectată de la sistem pe 24 august ora 01:16.
„Asigurarea unui nivel minim în Dunăre reprezintă şi o problemă de securitate nucleară, unitatea necesitând apă de răcire pe termen lung şi în stare de oprire garantată”, se preciza în document. Debitul Dunării la intrarea în țară, pe secțiunea Baziaș, a fost în creștere în intervalul luni – marți dimineața, ajungând la valoarea de 1. 350 metri cubi pe secundă, de la valoarea de 1.
300 m3/s, din ziua precedentă, când fusese staționar.