Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată iStockphoto/Instanța acordă o importanță deosebită prevederilor articolului 69 din Constituția României, care consacră caracterul reprezentativ al mandatului parlamentar Tribunalul Ilfov a publicat motivarea deciziei prin care a suspendat efectele hotărârii conducerii PNL ce obliga parlamentarii liberali să nu voteze la învestirea Guvernului Adrian Veștea. În document, magistratul explică de ce a considerat că există indicii serioase privind încălcarea principiului mandatului reprezentativ și de ce procesul a fost soluționat de urgență, fără citarea părților.
Conflictul intern din Partidul Național Liberal intră într-o nouă etapă după ce Tribunalul Ilfov a făcut publică motivare a hotărârii prin care a admis cererea formulată de cei 16 parlamentari care au contestat decizia conducerii partidului. Potrivit informațiilor publicate de G4Media, judecătorul explică în detaliu de ce a suspendat efectele hotărârii adoptate de Biroul Politic Național al PNL în data de 15 iunie, prin care parlamentarii erau obligați să nu participe la votul de învestire a Guvernului Adrian Veștea sau să își exprime opțiunea prin formula „prezent, nu votez”. Totodată, conducerea partidului stabilise că nerespectarea acestei decizii urma să atragă automat pierderea calității de membru al PNL.
În motivarea deciziei, instanța acordă o importanță deosebită prevederilor articolului 69 din Constituția României, care consacră caracterul reprezentativ al mandatului parlamentar. Judecătorul reține că există o aparență de drept în favoarea reclamanților, invocând inclusiv o decizie a Curții Constituționale din 1993, potrivit căreia parlamentarii nu sunt obligați juridic să urmeze instrucțiunile unui partid politic în exercitarea mandatului. În motivare este citată concluzia Curții Constituționale potrivit căreia: „mandatul parlamentar este unul reprezentativ.
Deputaţii şi senatorii se află, în exercitarea mandatului, în serviciul întregului popor. Nu al formaţiunii politice pe listele căreia au candidat, sensul interdicţiei mandatului imperativ fiind tocmai acela că parlamentarul nu poate fi ţinut juridic de instrucţiuni obligatorii ale unei voinţe exterioare, cu privire la modul de exercitare a mandatului, inclusiv cu privire la sensul votului său (…)”. Magistratul apreciază că măsurile adoptate de conducerea PNL prezintă toate elementele unei constrângeri asupra parlamentarilor.
„Cele două decizii contestate par a întruni elementele unei constrângeri: pe de o parte, o instrucţiune exterioară precisă privind conduita parlamentarilor la votul de învestitură – neparticiparea la vot ori exprimarea formulei «prezent, nu votez» –, respectiv interdicţia acceptării unei nominalizări guvernamentale. Pe de altă parte, o sancţiune juridică automată şi predeterminată – pierderea calităţii de membru, respectiv excluderea din partid. ” Un alt argument important invocat de instanță este faptul că votul privind învestirea unui Guvern reprezintă un drept exercitat în interesul cetățenilor și al statului, nu în interesul exclusiv al partidului din care face parte parlamentarul.
În motivare este păstrată integral concluzia magistratului: „În ceea ce privește membrii parlamentului, aceștia beneficiază de drepturi specifice funcţiei de demnitate publică pe care o exercită, printre care şi dreptul de a acorda votul de învestitură a Guvernului. Un astfel de drept se exercită în interesul cetăţenilor şi al statului, pe baza propriei judecăţi şi conştiinţe, iar nu pe baza unei eventuale constrângeri, mandatul fiind unul reprezentativ potrivit art. 69 alin.
2 din Constituţia României. ” Instanța consideră că sancțiunea excluderii automate din partid putea produce efecte greu de reparat asupra celor 16 reclamanți.