Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/Justiția îi strică planurile lui Bolojan Evenimentul liberalilor din 21 iunie, convocat prin acte nestatutare. Cum motivează judecătorii respingerea apelului PNL în războiul intern cu „puciștii” Magistrații care au judecat apelul PNL și al lui Ilie Bolojan împotriva suspendării provizorii a hotărârilor prin care a fost convocat congres ul extraordinar din 21 iunie arată că modificarea Statutului partidului a fost pregătită prin acte nestatutare.
Mai exact, Consiliul Național Extraordinar nu putea propune congresului extraordinar astfel de modificări. Acesta este și motivul pentru care, atât Tribunalul București, pe fond, cât și Curtea de Apel București, în apel, au decis și menținut suspendarea hotărârilor care au stat la baza convocării acelui congres. În alt proces, PNL a formulat apel împotriva unei hotărâri a instanței de fond prin care au fost suspendate toate actele adoptate la congresul extraordinar al liberalilor.
Curtea de Apel București a motivat hotărârea prin care a respins apelul lui Ilie Bolojan și al Partidului Național Liberal împotriva hotărârii prin care Tribunalul București a admis cererea grupării „conservatoare” din interiorul Partidului de suspendare provizorie a deciziilor adoptate în Consiliului Național prin care s-a decis convocarea și organizarea congresului extraordinar al PNL de la finalul lunii iunie. Judecătorii insistă, în această hotărâre, pe atribuțiile Consiliului Național al PNL cu privire la convocarea unui congres extraordinar. Astfel, magistrații arată că, potrivit Statutului PNL aflat în vigoare, hotărârea Consiliului Național prin care este convocat congresul extraordinar trebuie să stabilească aspecte de natură organizatorică, atribuții care, însă, nu permit modificarea structurii sau a sistemului de alegeri.
Potrivit motivării, Curtea de Apel București a constatat că prerogativele Consiliului Național cu privire la organizarea unui congres extraordinar au limite clar stabilite chiar de către Statutul PNL. Astfel, „atribuţiile de natură organizatorică stabilite în competenţa Consiliului Naţional în cazul convocării congresului extraordinar nu sunt absolute şi necondiţionate, fiind stabilit în mod expres faptul că acesta nu poate dispune modificări ale statutului. Prin urmare, având în vedere că prevederile articolului 66 din statut nu fundamentează competenţa Consiliului Naţional de a decide instituirea sistemului de moţiuni, astfel cum s-a decis în articolelor 2 şi 4 din Hotărârea nr.
01/2026, în mod legal prima instanţă a reţinut o potenţială nerespectare a acestor dispoziţii”. În fapt, magistrații atrag atenția asupra faptului că respectivul congres extraordinar al PNL din data de 21 iunie 2026 a fost convocat prin acte asupra cărora planează suspiciunea nerespectării Statutului partidului. Acesta a și fost motivul pentru care procesul, intentat de mai mulți membrii ai PNL, printre care Monica Anisie, Adrian Veștea, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Ionuț Stroe, Hubert Thuma și Dragoș Soare, a fost judecat în procedură de urgență.
Iar atât instanța de fond, respectiv Tribunalul București, cât și instanța de apel, care a înregistrat calea de atac a conducerii PNL, au decis să suspende provizoriu toate hotărârile în baza cărora a fost convocat acest congres extraordinar din 21 iunie 2026. Ulterior, Tribunalul București a decis, într-o altă cauză, având aceiași reclamanți, suspendarea provizorie a hotărârilor adoptate la respectivul congres, dar și a actelor subsecvente emise de noul Birou Politic Național. Conducerea PNL a formulat și în acest dosar o cale de atac, cauza urmând să fie dezbătută și soluționată de către Curtea de Apel București într-o ședință publică din 20 august 2026.