Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Analize » Locuitorii unui sat din Slovacia vor să renunțe la statutul de obiectiv UNESCO / Sunt sătui de turiști / Cei 17 săteni ai localității primesc 400 de euro pe an pentru a compensa inconvenientele Locuitorii unui sat din Slovacia vor să renunțe la statutul de obiectiv UNESCO / Sunt sătui de turiști / Cei 17 săteni ai localității primesc 400 de euro pe an pentru a compensa inconvenientele 05 iul. 2026 Augustin Majearu • Analize –> SHARE: WhatsApp icon Sursa foto: Unesco Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Exasperați de afluxul de turiști, locuitorii din satul Vlkolinec din Slovacia, înscris în Patrimoniul UNESCO, nu își ascund furia față de mulțimea de turiști care cutreieră străzile înguste ale localității, anunță Mediafax. De la înscrierea sa în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1993, micul sat slovac Vlkolinec, situat în nordul Carpaților Occidentali, a cunoscut o renaștere a activității, păstrându-și în același timp peisajele și tradițiile rurale.
Această activitate nu îi mulțumește pe unii dintre cei 17 locuitori ai săi, care locuiesc acolo tot timpul anului și care se luptă să-și păstreze intimitatea în fața afluxului de vizitatori, potrivit Le Figaro. Conform cifrelor oficiale, aproximativ 100. 000 de turiști cutreieră anual străzile înguste ale satului și dealurile din jur.
Acest aflux a alungat zeci de locuitori. Anton Sabucha, un slovac în vârstă de 68 de ani, încearcă să-i descurajeze pe cei mai curioși dintre ei plasând un semn pe o barieră instalată în fața casei sale, cu mesaje inteligibile: „Proprietate privată”, „Intrarea interzisă”. Cu cele aproximativ patruzeci de case din bușteni vopsite în alb, galben sau maro, cu clopotnița din secolul al XVIII-lea și cu micul său turn de clopotniță, satul oferă un cadru de carte poștală, asemănător unui film.
Turiștii pot vizita centrul de informare UNESCO, care îi cufundă în istoria acestor locuri obligatorii, prezentând lungmetrajele filmate acolo, precum celebrul Doctor Jivago al lui David Lean. Satul organizează, de asemenea, ateliere de confecționare a costumelor populare, coșuri, încondeierea turtei dulci, precum și festivaluri ale recoltei și reconstituiri ale nunților tradiționale. „Le arată ceva ce nu mai există aici”, exclamă domnul Sabucha, cel mai în vârstă locuitor al satului, care susține că unele dintre aceste activități nu au nicio legătură cu Vlkolinec, acuzând astfel autoritățile că estompează linia dintre autenticitate și un parc de distracții.
Pentru el, retragerea desemnării UNESCO ar fi soluția pentru o revenire la calm, o sugestie care reapare în mod regulat în discursul public. Nu toată lumea împărtășește această opinie, notează Jan Ondrik, președintele asociației civice Vlkolinec, dar cu toate acestea, aceștia deplâng infrastructura inadecvată pentru gestionarea afluxului de vizitatori, inclusiv drumul principal de acces, parcarea și toaletele publice – până la punctul în care unii vizitatori recurg la a se ușura în grădina cuiva. Peter Gries, un pensionar în vârstă de 63 de ani care locuiește în sat, merge chiar până la a compara Vlkolinec cu „ o canalizare”.
Miroslav Parobek, în vârstă de 62 de ani, șeful departamentului de cultură și turism al municipalității Ruzomberok, respinge toate criticile.