Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Pentru un angajat cu peste 20 de ani de vechime, diferența față de un debutant poate ajunge la aproximativ 24,5%, în cazul în care aceeași funcție și același grad profesional sunt menținute. Vechimea în muncă va continua să influențeze direct veniturile angajaților din sectorul public și după intrarea în vigoare a noii Legi a salarizării 2026.
Proiectul prevede șase gradații pentru majoritatea funcțiilor de execuție, iar trecerea de la o gradație la alta va aduce creșteri succesive ale salariului de bază. Pentru un angajat cu peste 20 de ani de vechime , diferența față de un debutant poate ajunge la aproximativ 24,5%, în cazul în care aceeași funcție și același grad profesional sunt menținute. Majorările se aplică succesiv, la salariul deja majorat.
Proiectul Legii salarizării 2026 păstrează vechimea printre criteriile care influențează veniturile angajaților de la stat. Salariul de bază va fi determinat pornind de la coeficientul stabilit pentru fiecare funcție, grad sau treaptă profesională. Acesta va fi înmulțit cu valoarea de referință prevăzută de lege, rezultatul reprezentând baza de calcul a salariului.
Pentru funcțiile de execuție, grilele vor fi stabilite, în principal, pentru gradația 0, corespunzătoare unei vechimi de până la trei ani. Pe măsură ce angajatul acumulează vechime, salariul de bază va crește automat, în funcție de procentele aferente fiecărei gradații. Trecerea la o gradație superioară nu va fi condiționată de promovarea unui examen, de susținerea unui concurs sau de o decizie discreționară a conducerii instituției.
Majorarea va interveni odată cu îndeplinirea condiției de vechime prevăzute de lege. Vechimea va crea diferențe salariale între angajații care ocupă aceeași funcție și au același grad profesional. Un debutant încadrat la gradația 0 va primi salariul de bază stabilit pentru postul respectiv, fără majorarea aferentă vechimii.
La polul opus, un angajat cu peste 20 de ani de activitate, încadrat la gradația 5, poate ajunge la un salariu de bază cu aproximativ 24,5% mai mare . Diferența rezultă din modul de aplicare a majorărilor. Procentele aferente gradațiilor nu se raportează de fiecare dată la salariul inițial, ci la salariul obținut după majorarea anterioară.
Astfel, deși procentele de 7,5%, 5%, 5%, 2,5% și 2,5% însumează 22,5%, aplicarea lor succesivă conduce la o creștere efectivă de aproximativ 24,52% față de salariul de la gradația 0. Pentru majoritatea funcțiilor de execuție din sectorul public, proiectul prevede șase niveluri de vechime. Angajatul primește salariul de bază prevăzut în grilă pentru funcția, gradul sau treapta profesională ocupată.
Nu se aplică o majorare suplimentară pentru vechime. La împlinirea unei vechimi de trei ani, salariul aferent gradației 0 crește cu 7,5% . Este cea mai mare majorare procentuală prevăzută la trecerea între două gradații.
După atingerea pragului de cinci ani de vechime, salariul aferent gradației 1 se majorează cu încă 5% . Creșterea se aplică salariului deja majorat. La împlinirea a zece ani de vechime, salariul crește din nou cu 5% , calculat asupra valorii aferente gradației 2.
După 15 ani de vechime, salariul se majorează cu 2,5% , pornind de la valoarea aferentă gradației 3. Angajații care depășesc 20 de ani de vechime primesc o nouă majorare de 2,5% , aplicată salariului de la gradația 4. Aceasta este gradația maximă prevăzută pentru funcțiile de execuție în sistemul general.
Efectul gradațiilor poate fi observat printr-un exemplu de calcul. Pentru un salariu de bază de 8. 200 de lei brut la gradația 0, evoluția ar fi următoarea: În acest exemplu, diferența dintre salariul de la gradația 0 și cel de la gradația 5 este de aproximativ 2.
011 lei brut , notează oficiluldestiri. ro. Una dintre regulile importante ale sistemului propus este aplicarea succesivă a procentelor.