Un tribunal din Tokyo a declarat vineri neconstituțională interdicția care îi împiedică pe japonezii sub 18 ani să participe la campaniile electorale. Potrivit instanței, legea le încalcă dreptul la libertatea de exprimare. Decizia pune sub semnul întrebării o regulă veche de peste șapte decenii, într-o țară care încearcă de ani buni să atragă tinerii spre politică.
Tribunalul Districtual din Tokyo le-a dat dreptate celor patru reclamanți, printre care se află și elevi de liceu, doar pe fondul problemei constituționale. Instanța a respins cererea de despăgubiri. Fiecare reclamant ceruse 100.000 de yeni de la stat pentru suferința morală provocată de faptul că nu și-a putut exprima opiniile politice în timpul alegerilor. Știrea a fost relatată de agenția niponă Kyodo și preluată de Agerpres.
Legea în vigoare nu interzice doar implicarea directă a minorilor în campanii, ci și „folosirea” lor de către alții în astfel de activități. Sancțiunile sunt severe pentru o faptă care, în multe alte democrații, înseamnă doar să împarți fluturași sau să faci voluntariat la sediul unui candidat: până la un an de închisoare sau amenzi de până la 300.000 de yeni (circa 1.900 de dolari), plus suspendarea drepturilor civile. Reclamanții au susținut că nu se știe clar ce urmărește interdicția și că nimic nu justifică o interdicție generală, cu atât mai puțin una pedepsită penal.
Guvernul a apărat legea invocând istoria ei. Interdicția a fost introdusă în 1952, după ce, la alegerile locale din anul anterior, un număr mare de minori fuseseră mobilizați în campanii. Asta a creat probleme legate de munca voluntară din campanii. Statul susține că protejarea minorilor rămâne un scop legitim. Argumentul pare însă tot mai greu de susținut în contextul de azi. Japonia a coborât vârsta de vot la 18 ani în 2016, iar vârsta majoratului a scăzut tot la 18 ani în 2022. Un licean de 17 ani poate deveni alegător peste câteva luni, dar acum riscă dosar penal dacă ajută la campania unui candidat.
Hotărârea nu schimbă imediat legea. E o decizie de primă instanță, iar în Japonia ultimul cuvânt în materie constituțională îl are Curtea Supremă. Statul va face probabil apel, mai ales că a câștigat partea cu despăgubirile. Presiunea politică crește totuși: o instanță a spus explicit că interdicția încalcă libertatea de exprimare. Parlamentul ar putea alege să revizuiască singur o lege scrisă pentru Japonia anilor ’50, fără să mai aștepte o decizie definitivă.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original