Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Cadastrarea gratuită a fost un proiect care promitea să rezolve, odată pentru totdeauna, problemele de suprapuneri de terenuri Cadastrarea gratuită a fost un proiect care promitea să rezolve, odată pentru totdeauna, problemele de suprapuneri de terenuri, acolo unde suprafețele au fost înregistrate greșit, dar s-a transformat într-un fiasco și a fost folosit inclusiv de primarii sau vecinii românilor plecați în străinătate pentru mai mult timp, pentru a-i deposeda de proprietăți. Pașii parcurși în acest demers paralel cu proiectul de cadastrare sistematică au început în 2015, atunci când s-a lansat, oficial, ideea acestui proiect grandios, cu finanțare din fonduri europene.
Au continuat cu o modificare legislativă din 2018, care a redus termenul pentru intrarea în posesie, în cazul celor care aveau probleme cu documentele proprietăților, dacă au cumpărat în baza unor chitanțe de mână sau au moștenit și au întârziat succesiunea mult timp. În principiu, legea din 2018 îi ajută pe proprietarii de drept să intre în posesia caselor și teren urilor care le aparțin de facto, dar a fost lăsată o interpretare prin care vecinul care cunoaște situația juridică a proprietății, cu ajutor de la primărie, poate prelua un teren pe care îl declară în fals ca fiind al lui. S-a adăugat un ultim pas, la cadastrarea sistematică, acolo unde mai multe proprietăți au fost înregistrate în programul cadastral e-Terra cu proprietar neidentificat.
Legea nr. 185/2018 le-a oferit multora posibilitatea de a se împroprietări folosind declarații false. Practic, cine pune ochii pe un teren și are pile la primărie poate declara că este proprietar, rolul se înregistrează – cu complicitatea primarului, a secretarului primăriei și a celui care se ocupă de Registrul Agricol -, iar dacă nimeni nu contestă, timp de trei ani, respectivul devine proprietar de drept.
În acest fel s-au modificat foarte multe proprietăți din țară, încă din primii trei ani după intrarea în vigoare a acestei legi care, teoretic, doar simplifica procedurile pentru proprietarii de drept care nu reușeau, de mai mulți ani, să obțină documentele care le atestă drepturile de la Unitățile Administrativ-Teritoriale (UAT). În multe zone din țară a mai fost nevoie de o etapă suplimentară de desproprietărire a celor care, din diverse motive, nu au avut acces la documentele primăriilor, mai mulți ani la rând – românii plecați din țară, cei cu probleme grave de sănătate sau cei care au mai multe proprietăți și nu locuiesc în toate localitățile în care au case, simultan. Această etapă s-a legat de cadastrarea sistematică – prezentată pompos, în campaniile electorale, ca fiind gratuită și în beneficiul tuturor românilor.
În realitate, după cadastrarea sistematică s-au descoperit foarte multe erori grave, atât de măsurătoare, cât și de atribuire a unor suprafețe UAT-urilor sau transcrierea lor în programul e-Terra cu proprietar neidentificat. Acolo unde cadastrarea „gratuită” s-a finalizat în 2022 sau 2023, proprietarii ar fi trebuit să fie înștiințați de UAT în legătură cu noile măsurători, dar documentele pe care s-au bazat firmele de cadastru, atunci când nu au reușit să identifice un proprietar, veneau exacu de la primărie. Evident, proprietarii, nefiind identificați, nici nu au fost anunțați de aceeași primărie că terenurile și casele lor nu mai sunt înregistrate în e-Terra ca fiind ale lor, ci având „proprietar neidentificat” sau, în unele situații, anumite parcele de teren au fost trecute tot eronat în posesia UAT-ului.
Dar cei mai mulți nu au aflat.