Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/ cum a devenit narativul „Putin, alesul lui Dumnezeu” un instrument politic la Kremlin Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat, într-un interviu acordat agenției de stat TASS, că preluarea puterii de către Vladimir Putin, la finalul anilor ’90, a fost dovada unei „intervenții divine” — o declarație care se înscrie într-un tipar mai amplu de narative religioase folosite de oficiali ruși pentru a justifica atât ascensiunea președintelui, cât și războiul din Ucraina. Într-un interviu acordat pe 29 iulie 2026 directorului general al TASS, Andrei Kondrașov, Lavrov a vorbit despre transferul de putere de la Boris Elțîn către Vladimir Putin , la finalul anului 1999.
Potrivit ministrului rus, Rusia se afla atunci „pe muchie de cuțit”, din cauza sentimentelor separatiste din anii ’90, iar faptul că Elțîn „a avut curajul” să cedeze puterea mai devreme, alegând „singura persoană care putea, în acel moment, să salveze Rusia”, reprezintă un moment de cotitură istorică ce arată că Rusia este, până la urmă, „atinsă de Dumnezeu”. „Când lucrurile devin cu adevărat grele, primim ajutor de sus”, a mai spus Lavrov, adăugând că astăzi occidentalii vorbesc din nou despre o „înfrângere strategică” a Rusiei și sprijină activ comunități anti-ruse din Europa, formate din ruși relocați, care ar strânge fonduri pentru o „luptă subterană” menită să ducă la destrămarea Federației Ruse. Declarația lui Lavrov se adaugă unui șir mai lung de afirmații similare venite din partea unor figuri apropiate Kremlinului.
Regizorul rus Nikita Mihalkov a povestit, la rândul lui, o discuție cu Putin, în care liderul rus i-ar fi spus că a fost „ales de Dumnezeu”. Patriarhul Kirill, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, a declarat, de asemenea, că rușii ar trebui să-i mulțumească lui Dumnezeu pentru Putin. Președintele rus, aflat la putere din 31 decembrie 1999, a afirmat public că nu a avut niciodată îndoieli cu privire la rolul său.
Nu toată lumea privește aceste declarații ca expresie sinceră a credinței. Protodiaconul Andrei Kuraev, critic vocal al Bisericii Ortodoxe Ruse, sugerează că Putin folosește religia mai degrabă ca instrument de imagine publică, cu o interpretare selectivă a divinității, adaptată intereselor politice ale momentului. Un comentariu de opinie publicat de Kyiv Post a mers și mai departe, descriind recursul lui Lavrov la providență divină drept limbajul unui regim care caută legitimitate acolo unde argumentele raționale au eșuat, sugerând că un stat cu adevărat încrezător în forțele proprii nu are nevoie de „imperii moarte, miracole divine și fantezii” pentru a se explica pe sine în fața lumii.
Dincolo de referirile religioase, Lavrov a abordat în același interviu și alte teme sensibile — relația tensionată cu Occidentul de la începutul așa-numitei „operațiuni militare speciale” din Ucraina, pe care a descris-o drept ireversibilă pentru raporturile Rusiei cu Vestul, precum și acuzații potrivit cărora Occidentul „și-a pierdut mințile” prin renunțarea la acordurile internaționale respectate timp de decenii. Ministrul a mai afirmat că Rusia trebuie, în primul rând, să-și apere interesele legitime pentru a putea oferi ulterior lumii o alternativă la ordinea internațională actuală. Declarațiile de acest tip nu sunt simple curiozități retorice — ele fac parte dintr-o strategie mai amplă a Kremlinului de a încadra atât conducerea lui Putin, cât și războiul din Ucraina, într-un narativ providențial, menit să consolideze legitimitatea internă a regimului într-un moment în care Rusia se confruntă cu presiuni economice, izolare diplomatică tot mai accentuată și un război care nu a adus victoria decisivă promisă inițial.
Citește pe Antena3. ro Criza din Ceuta. Italia și Finlanda cer scoaterea Spaniei din Spațiul Schengen.
„Asistăm la o catastrofă” × Citește pe LongevityMagazine. ro De ce bărbații căsătoriți se îngrașă mai ușor? Ce spun cercetările Citește pe Fanatik.