Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Beneficiu nou al laptelui matern, descoperit de cercetătorii spanioli Alăptarea exclusivă ar putea aduce un beneficiu suplimentar, până acum mai puțin cunoscut, pentru sănătatea bebelușilor: limitarea prezenței genelor de rezistență la antibiotice în intestinul lor. Este concluzia unui studiu internațional condus de Consiliul Național de Cercetare al Spaniei (CSIC), care a analizat modul în care anumite componente ale laptelui matern influențează bacteriile care colonizează intestinul în primele luni de viață, conform unui articol Euronews bazat pe cercetarea publicată în revista Cell Reports Medicine.
Cercetătorii au ajuns la aceste concluzii analizând probe de scaun provenite de la 57 de bebeluși de o lună, din Valencia, alături de probe de lapte de la mamele acestora. Rezultatele au fost ulterior validate pe un eșantion mai amplu, de 199 de bebeluși alăptați din Olanda. Alăptarea exclusivă este asociată cu o abundență și o diversitate mai scăzută a genelor de rezistență antimicrobiană în intestinele bebelușilor, arată studiul.
Potrivit cercetătoarei M. Carmen Collado, de la Institutul de Agrochimie și Tehnologie Alimentară (IATA-CSIC), promovarea alăptării pare o strategie eficientă pentru limitarea acestor gene, tocmai într-o etapă critică pentru formarea microbiotei intestinale. Unul dintre factorii-cheie identificați constă în oligozaharidele din laptele matern (HMO) — molecule care apar natural în lapte, pe care bebelușii nu le digeră direct, dar care hrănesc anumite bacterii intestinale benefice și ajută la menținerea echilibrului microbiotei.
Cercetătorii au descoperit că unele dintre aceste componente sunt asociate cu o prezență mai scăzută a genelor de rezistență la antibiotice, HMO-urile acționând practic ca reglatori ecologici ai microbiotei: favorizează bacteriile capabile să le folosească și limitează, în același timp, răspândirea celor purtătoare de gene de rezistență. Studiul mai arată că atât modul de naștere, cât și tipul de hrănire sunt factori determinanți pentru compoziția rezistomului intestinal, adică ansamblul de gene de rezistență la antibiotice prezente în bacteriile intestinale. Cercetătorii au găsit diferențe în diversitatea acestor gene între bebelușii născuți prin cezariană și cei născuți natural, alăptarea exclusivă fiind, în ambele cazuri, asociată cu o abundență și o diversitate mai mici ale genelor de rezistență.
Potrivit Annei Samarra, cercetătoare formată la IATA-CSIC și în prezent cercetătoare postdoctorală la Universitatea din California, San Diego, primele luni de viață reprezintă o fereastră critică pentru formarea microbiotei intestinale, perioadă în care factori de mediu precum modul de naștere sau tipul de hrănire pot lăsa o amprentă de durată. Cercetarea a fost realizată de o echipă internațională condusă de Consiliul Național de Cercetare al Spaniei (CSIC), prin Institutul de Agrochimie și Tehnologie Alimentară (IATA-CSIC), și publicată în revista științifică Cell Reports Medicine. Rezultatele s-au bazat pe analiza probelor de la 57 de bebeluși din Valencia și au fost validate pe un eșantion suplimentar de 199 de bebeluși din Olanda.