Președintele Nicușor Dan a avertizat marți, 10 noiembrie 2026, de la Cotroceni, că România ar putea ajunge să ceară sprijinul Fondului Monetar Internațional dacă pierde încrederea piețelor financiare. Șeful statului a legat riscul de costul uriaș al datoriei publice: țara plătește în prezent aproximativ 60 de miliarde de lei numai pe dobânzi, bani care nu mai ajung la investiții sau la servicii publice.
Dan a vorbit și despre efectele unei eventuale retrogradări a ratingului de țară. O scădere sub pragul de investiții ar scumpi și mai mult împrumuturile statului, ar descuraja investitorii și ar apăsa pe cursul leului și pe nivelul de trai. Într-un asemenea scenariu, a lăsat să se înțeleagă președintele, marja de manevră a autorităților s-ar îngusta rapid, iar măsurile ar putea fi impuse din exterior, nu alese de București.
Mesajul vine într-un moment în care deficitul și costul finanțării rămân principalele vulnerabilități ale economiei românești. Pentru stat, miza e simplă: cu cât dobânzile cresc, cu atât o parte mai mare din buget se duce pe servirea datoriei, iar spațiul pentru taxe mai mici sau cheltuieli noi dispare. Un apel la FMI ar însemna, de regulă, condiționări stricte privind cheltuielile și reformele.
În aceeași intervenție, de la Cotroceni, președintele a explicat și de ce a exclus AUR de la guvernare. Sursa nu detaliază aici argumentele oferite, așa că motivarea completă rămâne de urmărit în declarațiile integrale ale șefului statului.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original