Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. „Cât timp va sta România fără Parlament după dizolvarea Parlamentului? O lună?
Două luni? Trei luni? Patru luni?
În România nu există posibilitatea să stai fără Parlament. În democrațiile parlamentare lipsa Parlamentului nu există”, a afirmat liderul UDMR. După care a dezvoltat: „Ce vom avea (dacă nu avem Parlament – n.
r. )? Fiindcă nu vom avea nici Guvern.
De aceea am ajunge la alegerile anticipate, că nu avem nici Guvern. Deci să nu ai Parlament, să nu ai Guvern, Parlamentul nu poate fi dizolvat așa un pic, doar așa până când nu știu ce… Nu se poate da Parlamentului atribuții limitate, cum e în cazul Guvernului, după moțiunea de cenzură. Deci nu avem o bază legală.
Asta se poate reglementa prin lege. Eu am spus colegilor, «ok, veniți cu alegerile anticipate, ce veți spune președintelui în momentul în care dorește să dizolve Parlamentul, în decretul prezidențal, ce să scrie? Care e baza legală și care este procedura prin care vom organiza alegerile anticipate?
» Procedura alegerilor generale? Se poate, dar asta trebuie trecut într-o lege”. Kelemen Hunor pare să se afle în eroare.
Chestiunea dizolvării Parlamentului și a alegerilor anticipate este limpede reglementată în Constituție și nu e clar de ce simte nevoia domnul Kelemen de o lege specială pentru așa ceva. Problema este reglementată în articolul 63 din Constituție, privitor la durata mandatului Camerelor, și în articolul 89, referitor la dizolvarea Parlamentului. Iată prevederile relevante: Se observă din articolul 63 că, în ipoteza – constituțională și ea – a dizolvării Parlamentului, mandatul Camerelor se prelungește până la întrunirea noului Parlament.
Nu se pune așadar, ca în cazul unui Guvern demis, problema de a avea un Parlament interimar sau să nu avem Parlament. Forul legiuitor funcționează cu puteri depline până își intră în rol viitorul Parlament. Iar din articolul 89 vedem situațiile în care Constituția interzice expres dizolvarea Parlamentului: dacă se face a doua oară într-un an, dacă președintele are mai puțin de șase luni din mandat sau în caz de stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
Câtă vreme există deja o lege pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, e greu de înțeles, așa cum reclamă Kelemen Hunor, ce altă legislație ar mai trebui pentru organizarea alegerilor anticipate.