Liderul UDMR, Kelemen Hunor, respinge comasarea localităților cu sub 1.500 de locuitori în forma propusă de PSD și cere ca orice astfel de decizie să treacă prin referendumuri locale. Declarațiile le-a făcut vineri, 30 octombrie 2026, la B1 TV, la câteva ore după ce ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a detaliat calendarul reformei administrative.
Potrivit lui Stoica, proiectul ar urma să fie pus în aplicare în două etape. Până la 1 martie 2027, comasarea ar fi voluntară, iar după această dată ar urma o comasare asumată de Guvern, adică, în practică, obligatorie pentru comunele care nu s-au unit singure.
Kelemen a spus că România nu a reușit până acum să facă o reformă bine gândită și a vorbit despre „reforme fără cap”, făcute doar pentru a lăsa impresia unei munci intense. Chiar și în cazul comasării voluntare, a susținut el, este nevoie de asumare, iar referendumul „nu poate să fie scos din ecuație”. Liderul UDMR a mai spus că o reformă bună cere și curajul de a o duce până la capăt, și a întrebat cum vor funcționa serviciile publice și cum vor fi împărțite școlile.
Pentru comparație, Kelemen a invocat două exemple. Reorganizarea din 1968, făcută în timpul lui Ceaușescu, a fost în opinia lui „ceva artificial”. În Danemarca, în schimb, comasarea voluntară a durat 30 de ani. De aici și avertismentul că un termen de un an, evocat de unii lideri politici, nu este realist, deși el spune că insistă ca reforma să înceapă.
Subiectul este sensibil în special pentru UDMR, care are electorat în localități mici din Ardeal, unde populația maghiară a scăzut simțitor în ultimii 30 de ani. Pentru ele, pierderea statutului de comună poate însemna pierderea unui primar și a unui consiliu local propriu, iar în unele zone, a ponderii comunității în noile unități administrative. Cu termenul din 1 martie 2027 deja pe masă, negocierea dintre PSD și partenerii de coaliție despre rolul referendumului pare să fie miezul disputei.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original