Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Sectoarele cele mai „imune” la automatizare. Studii recente arată ce meserii rămân imune la automatizare: de la sănătate și meserii tehnice, la leadership și situații de urgență.
Cum stă România. Frica de a-ți pierde jobul în fața inteligenței artificiale a devenit una dintre marile anxietăți ale acestui deceniu. Dar datele din cele mai recente studii arată o realitate mai nuanțată decât titlurile alarmiste: unele meserii sunt extrem de expuse automatizării, în timp ce altele rămân, cel puțin în orizontul următorilor 15-20 de ani, aproape imposibil de înlocuit.
Potrivit Raportului Viitorul Locurilor de Muncă 2025, realizat de Forumul Economic Mondial pe baza unui sondaj în rândul a peste 1. 000 de angajatori din 55 de economii, aproximativ 92 de milioane de joburi existente ar putea fi înlocuite până în 2030, dar în paralel vor apărea 170 de milioane de roluri noi — un câștig net de 78 de milioane de locuri de muncă la nivel global. Practic, disrupția reală nu este dispariția masivă a locurilor de muncă, ci schimbarea competențelor cerute: aproape 40% din abilitățile de bază ale angajaților urmează să se schimbe în următorii cinci ani.
Un studiu realizat în aprilie 2026 de platforma americană Planera, axat pe meserii fizice și manuale, arată un decalaj clar între sectoare. Serviciile de urgență au cel mai scăzut risc mediu de automatizare — doar 11% — urmate de serviciile sociale, cu 12%, și de sănătate, cu 16%. Aceste domenii se bazează pe judecată umană, empatie și reacție în timp real, motiv pentru care sunt cel mai greu de reprodus prin tehnologie.
Din analiza mai multor rapoarte, meseriile cele mai rezistente la automatizare se regăsesc în câteva categorii clare: Piața muncii locală confirmă tendința globală, dar cu un accent aparte pe meseriile calificate. România a intrat în 2026 cu un deficit estimat la aproape 600. 000 de angajați, în special în construcții, instalații și producție.
Electricienii, instalatorii, sudorii și tehnicienii sunt acum atât de căutați încât ajung să depășească nivelul de salarizare al unor joburi de birou sau IT — specialiștii din aceste domenii pot câștiga până la 1. 500 de euro net lunar. În același timp, meseriile generaliste și cele expuse automatizării — traduceri, creare de conținut de bază — sunt printre cele cu cea mai mică ofertă de joburi noi, potrivit specialiștilor în recrutare.
Cele mai recente analize converg spre aceeași idee: AI nu elimină joburi întregi atât de des cum sugerează titlurile alarmiste, ci sarcini repetitive, previzibile și bazate pe reguli — introducere de date, verificări simple, procesare de formulare. Meseriile care implică empatie, dexteritate fizică, judecată etică sau reacție în situații imprevizibile rămân, pentru încă mult timp, teritoriu exclusiv uman.