Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » Istoric militar, despre momentul ”Ostași, treceți Prutul! ”: Armata română era prea mică pentru un război atât de mare Istoric militar, despre momentul ”Ostași, treceți Prutul! ”: Armata română era prea mică pentru un război atât de mare 22 iun.
2026 Petru Clej • Articole –> SHARE: WhatsApp icon Sursa Foto: Bundesarchiv Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul La 22 iunie 1941 România, condusă de generalul Ion Antonescu, declarat război Uniunii Sovietice, alături de Germania Nazistă. Armatele române nu au trecut însă efectiv la luptă peste Prut decât în 2 iulie 1941, așteptând ca frontul din sectoarele de nord și centru să ajungă la același nivel cu cel din sud, Basarabia și nordul Bucovinei. Dar nivelul de pregătire al armatei române lăsa de dorit, după cum estimau aliații germani, așa cum rezultă din documentele vremii, prezentate de istoricul militar Ottmar Trașcă.
Ottmar Trașcă: Misiunea militară germană, condusă de generalul Erik Hansen, era prezentă în România încă din octombrie 1940 și a avut un rol foarte important ca o curea de legătură între armata română și armata germană. Ea a avut rolul de a instrui armata română, în primul rând câteva divizii model, 5, 6, 13 Infanterie și, bineînțeles, de a pregăti armata română pentru plănuitul atac împotriva URSS, Operațiunea Barbarossa. În februarie 1941, în momentul în care comandamentul german a trecut la planificarea Operațiunii Barbarossa și la fixarea sarcinilor operative care urmau să revină armatei române, comandamentul armatei de uscat germane, OKH, a trimis un set de întrebări misiunii militare germane în România, referitor la potențialul armatei române.
Misiunea militară germană a răspuns acestor întrebări sub forma unui raport datat 14 februarie 1941, intitulat “Evaluarea armatei române” și în care se spunea foarte clar că armata română este pregătită cel mult pentru un război de scurtă durată și că anumite unități ale armatei române pot intra în discuție pentru sarcini defensive ușoare, dar în niciun caz pentru sarcini ofensive. Practic, acest raport din 14 februarie 1941 era o adevărată radiografie a armatei române. De exemplu, corpul de ofițeri era considerat “eterogen, cu o putere de înțelegere rapidă, cu o instruire teoretică bună, însă fără a avea tăria și voința de a rezista până la ultimul om”.
În privința corpului de subofițeri raportul spunea că nu se pot oferi informații “întrucât nu există deloc subofițeri activi” în armata română. Foarte interesantă este evaluarea generală: “ Soldatul român constituie un material destoinic dispus să asimileze. El este docil, perseverent și rezistent.
Dispune însă în general de un grad de pregătire redus. Îi lipsesc activitatea și gândirea independentă. Relația sa cu superiorii este, corespunzător mentalității românești, bazată mai degrabă pe teama față de pedepse decât pe încredere.
Tratamentul soldatului este în parte rău, iar condițiile de viață din cazărmi în potrivititate cu standardele noastre sunt primitive, solda nu corespunde nici măcar necesităților modeste de trai. ” spune raportul Misiunii militare germane în România.