Săptămâna de lucru de 40 de ore şi ideea de weekend sunt astăzi considerate lucruri normale, parte din ritmul firesc al vieţii moderne. Puţini se mai gândesc însă că aceste drepturi nu au existat dintotdeauna şi că ele au fost obţinute prin zeci de ani de proteste, greve şi confruntări violente între muncitori, companii şi autorităţi.
Lupta pentru limitarea programului de lucru a schimbat radical societatea modernă, iar două dintre cele mai importante momente ale acestei istorii au fost revolta din Haymarket din 1886 şi greva Pullman din 1894. Aceste evenimente au scos la iveală tensiunile uriaşe dintre muncitori şi marile companii industriale şi au devenit simboluri ale luptei pentru drepturile angajaţilor. Săptămâna de lucru de 40 de ore este fundalul vieţii moderne – ceva considerat de la sine înţeles, întipărit în conştiinţa noastră undeva între instalaţiile sanitare moderne şi Wi-Fi-ul omniprezent.
Copiii cresc presupunând că săptămânile de lucru s-au terminat dintotdeauna şi că weekendurile au existat mereu, la fel cum au existat întotdeauna şi schimbările de anotimp. Dar istoria contrazice aceste presupuneri, arată un aritcol recent din publicaţia QUARTZ. De fapt, săptămâna de lucru de 40 de ore a fost rezultatul unor generaţii întregi care au luptat pentru acest drept, fiind nevoie aparent de peste 100 de ani de greve, revolte, procese şi înmormântări pentru a obţine ceea ce astăzi considerăm firesc.
Se poate chiar face un calcul relativ precis al numărului de victime – unul care ajunge la sute dacă îi adunăm pe muncitorii care au făcut greve şi au fost împuşcaţi de poliţie şi soldaţi, pe organizatorii spânzuraţi şi pe minerii ucişi în prăbuşiri provocate de programe de lucru literalmente criminale. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Care sunt domeniile de interes pentru fondurile de private equity din România. Szabolcs Nemes, Roland Berger: Sănătatea rămâne pe locul întâi, dar vedem că energia şi utilităţile iau faţa IT-ului pentru a ocupa poziţia secundă Apetitul românilor pentru consum pe credit a rămas temperat în S1/2026.
Dobânda medie, tot peste 10% Ovidiu Pinghioiu, directorul general al Cegeka România: Dacă nu avem juniori în următorii cinci-zece ani, nu vom avea IT peste 30 de ani Bursă. Finanţe personale. Acţiunile OMV Petrom se tranzacţionează pe Bursă la un raport preţ/profit de 28, cel mai ridicat nivel de după 2015 Cine mai angajează în România?
Construcţiile, transporturile şi HoReCa ţin piaţa muncii în mişcare Business sportiv. Canotajul, unul dintre cele mai medaliate sporturi din România, nu are o infrastractură cu care să se mândrească, dar abia pune bazele primei arene olimpice. Cum reuşeşc sportivii să facă performanţă şi să aducă medalii unei ţări care nici măcar o arenă olimpică nu le-a oferit până acum?
Din hub imaginar, România, plină de resurse, a devenit o vulnerabilitate regională: România trebuia să aibă în centrale pe gaz 4. 000 MW anul acesta. Dar nimic nu a fost finalizat, iar acum guvernul a ajuns la etapa de închis fabrici în lipsa energiei Ungaria, o ţară de două ori mai mică decât România ca populaţie şi suprafaţă, produce medicamente de 3,4 mld.
euro pe an, faţă de 1,4 mld. euro România. Ungaria este pe excedent la medicamente.
România este pe deficit, importă de 6 mld. euro şi exportă sub 2 mld. euro Creditele ipotecare noi în lei au depăşit 27 mld.
lei în S1/2026, fiind în scădere faţă de S1/2025. Dar băncile au coborât dobânzile în lunile mai şi iunie, dând un impuls creditării. Soldul ipotecarelor în lei trece de 110 mld.
lei Mihnea Bâldea, fabricile de ambalaje Rondocarton: Renunţăm la stivuitoare şi trecem pe roboţi de manipulare mărfuri. Primul pas în automatizare este o investiţie de 7 mil. euro.
Compania are fabrici de ambalaje în Târgovişte, Cluj-Napoca şi Sibiu şi a raportat anul trecut afaceri de 704 mil. lei şi profit net de 59,2 mil. lei.