Israelienii sunt chemați la urne marți, 27 octombrie 2026, să aleagă un nou Knesset, în primul scrutin parlamentar de la atacurile Hamas din 7 octombrie 2023. Votul este privit ca un test pentru premierul Benjamin Netanyahu, dar și pentru direcția în care va merge țara după războiul din Gaza și conflictele regionale care au urmat.
Sondajele descriu un parlament fragmentat, în care niciun bloc nu pare să aibă un drum sigur spre majoritate. Cele 120 de mandate se împart proporțional, iar partidele trebuie să treacă pragul electoral de 3,25% ca să intre în legislativ. Tocmai acest prag poate decide echilibrul final: formațiunile mici aflate la limită pot face diferența între o majoritate la îndemână și una care nu se mai închide.
Campania a fost dominată de securitate, de responsabilitatea pentru eșecurile din 2023, de conflictele din regiune și de acuzațiile de corupție care îl vizează pe Netanyahu. Opoziția nu se prezintă unită: include mai multe partide și figuri politice, între care fostul șef al armatei Gadi Eisenkot. Fragmentarea ei este, paradoxal, una dintre cartele de care se poate folosi premierul, pentru că un tabăr dispersat are mai greu de transformat nemulțumirea în mandate care contează la formarea guvernului.
Nici o victorie la număr de voturi nu înseamnă automat un guvern. Dacă rezultatul nu dă o majoritate clară, negocierile pentru coaliție pot dura săptămâni. Președintele Isaac Herzog va consulta liderii partidelor și îl va desemna pe cel care pare cel mai în măsură să adune o majoritate în Knesset. Până la un asemenea acord, Israelul riscă o perioadă de incertitudine politică, într-un context de securitate care lasă puțin loc de așteptare.
Informațiile provin de la Reuters.
Sursă text și foto: News Cluj — articolul original