Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. Rezultatul este greu de anticipat. Un sondaj Gallup publicat vineri arată un mic avantaj pentru cei care se opun reluării negocierilor.
Sondajele anterioare indicau, în schimb, un avans ușor al susținătorilor discuțiilor cu Bruxelles-ul, conform Reuters. Susținătorii taberei „Da” spun că aderarea la UE ar putea contribui la scăderea dobânzilor și ar oferi Islandei mai multă siguranță într-un context internațional marcat de războiul din Ucraina și de amenințările președintelui american Donald Trump privind Groenlanda. Tabăra „Nu” susține că aderarea la Uniunea Europeană ar pune în pericol suveranitatea țării și controlul asupra apelor de pescuit.
Un vot favorabil nu ar însemna că Islanda intră automat în UE. Ar permite doar reluarea negocierilor cu Bruxelles-ul. Pentru aderarea propriu-zisă ar fi nevoie de un al doilea referendum, cel mai probabil peste câțiva ani.
„Cred că Islanda este mai bine în afara UE”, le-a spus jurnaliștilor fostul premier Katrin Jakobsdottir, după ce a participat joi, la Reykjavik, la un eveniment al celor care se opun aderării. „Pentru o țară ca a noastră, cu o economie mică, este foarte important să ne păstrăm suveranitatea și să nu transferăm către UE mai multă putere decât este necesar”, a spus ea. Islanda a depus prima cerere de aderare la Uniunea Europeană în 2009, în timpul crizei financiare care a afectat puternic economia țării.
Negocierile au fost oprite în 2013, după venirea la putere a unui guvern eurosceptic. Noile tensiuni geopolitice au readus însă în atenție o temă dezbătută de islandezi de mai multe decenii. Ministrul de Externe, Thorgerdur Gunnarsdottir, care susține tabăra „Da”, a declarat săptămâna trecută pentru Reuters că votul de sâmbătă ridică o întrebare simplă: își mai poate permite Islanda să rămână în afara UE într-o lume în care vechile certitudini dispar?
„Ordinea internațională care ne-a asigurat securitatea și prosperitatea timp de decenii este supusă unei presiuni serioase”, a spus ea. „În astfel de vremuri, țările mici trebuie să se gândească atent unde se poziționează și cine le este alături”. În Islanda, dezbaterile s-au concentrat mai ales pe dobânzi, drepturile de pescuit și costul vieții, și mai puțin pe securitate.
Țara s-a confruntat cu o inflație ridicată și cu dobânzi care au scumpit puternic creditele ipotecare. Susținătorii taberei „Da” spun că aderarea la UE și, eventual, adoptarea euro ar putea contribui la îmbunătățirea situației. Lidera opoziției, Gudrun Hafsteinsdottir, care conduce campania pentru „Nu”, susține însă că avantajele economice ale aderării sunt exagerate.
„Acestea nu sunt probleme pe care Bruxelles-ul le va rezolva pentru noi. Sunt probleme pe care politicienii islandezi trebuie să le rezolve”, a spus ea. Una dintre cele mai controversate teme este controlul asupra pescuitului, un sector important pentru economia Islandei.
Potrivit regulilor UE, cotele de pescuit sunt stabilite ținând cont, printre altele, de activitatea de pescuit din trecut. Unii oficiali islandezi susțin că țara și-ar putea păstra în mare parte controlul asupra apelor sale, deoarece navele statelor membre UE nu au mai pescuit acolo de zeci de ani. „Știu că Uniunea Europeană va face unele promisiuni de flexibilitate, mai ales la început, dar știm că acestea nu vor dura la nesfârșit”, a spus Hafsteinsdottir.
Potrivit unui document al Ministerului de Externe, negocierile de aderare ar putea începe până la sfârșitul anului 2026 și ar putea dura între 18 și 24 de luni, dacă referendumul de sâmbătă se încheie cu victoria taberei „Da”.