Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Proiectul eolian de 3,1 GW din Marea Neagră, publicat cu peste un an întârziere După o întârziere de 16 luni, Ministerul Energiei scoate la concesionare 3,1 GW în eolian offshore Ministerul Energiei propune aprobarea unei liste care include, în prima fază, trei perimetre din sectorul românesc al Mării Negre care ar putea fi concesionate pentru producerea energiei electrice. Capacitatea instalată a celor trei perimetre însumează 3,1 GW (unul de 1.
900 MW și două de câte 600 MW), adică peste dublul centralei nucleare de la Cernavodă, care este închisă total din 13 august. Potrivit documentelor publicate, Ministerul Energiei prin „Strategia energetică a României 2025-2035” a stabilit obiectivul de a instala până în 2035 o capacitate eoliană offshore de 3 GW. Perimetrele concesiunilor 1, 2 și 3 definesc fiecare o zonă pentru un proiect propus de energie eoliană offshore, cu o capacitate totală de 3,1 GW.
Aceste perimetre de concesiuni se află în zone potrivite pentru proiecte eoliene offshore cu fundații fixe și sunt fezabile folosind tehnologia offshore actuală și evită zonele cu sensibilitate ridicată. Capacitățile de producție a energiei electrice din surse eoliene, instalate deocamdată în România doar onshore, pe uscat, aveau, cu puțin înainte de ora publicării, cea mai mare pondere la nivel național: 28,52% Eolian – 1. 797 MW 23.
44% Hidro – 1. 477 MW 21. 22% Hidrocarburi – 1.
337 MW 15. 57% Cărbune – 981 MW 7. 19% Foto – 453 MW 3.
17% Instalatii de stocare – 200 MW 0. 87% Biomasa – 55 MW 0. 00% Nuclear – 0 MW Producția, la ora 19:12, era sub consum, care ajunsese la 6.
963 MW, astfel că se importau 652 de MW. Sursa eoliană a compensat pentru câtva zile oprirea capacităților nucleare, în contextul în care România este în stare de alertă energetică, din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW), din cauza debitelor foarte scăzute ale Dunării, care au dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de pe fluviu de la intararea în țarp. Conform documentelor strategice, energia eoliană offshore reprezintă una dintre principalele oportunități pentru diversificarea mixului energetic și consolidarea securității energetice a României.
Per ansamblu, potrivit analizelor realizate în raportului Băncii Mondiale Offshore Wind Roadmap for Romania, zona Mării Negre dispune de resurse eoliene semnificative, cu viteze medii ale vântului ce depășesc 7,5 m/s, fiind estimat un potențial tehnic total de aproximativ 76 GW. Acestă capacitate echivalează cu puterea instalată a 54 de centrale nucleare de la Cernavodă. Pentru a avea termen de comparație, în condiții normale, cele două reactoare asigură aproape 20% din energia electrică a României.
Nota de fundamentare arată că din totalul de 76 GW, circa 22 GW ar putea fi instalați pe fundații fixe, iar 54 GW prin tehnologii flotante. Instalarea capacității de 3 GW până în anul 2035 reprezintă un scenariu moderat, respectiv până la 7 GW în cazul unei dezvoltări accelerate, ceea ce ar putea acoperi o pondere semnificativă din necesarul de energie electrică al României. Dezvoltarea sectorului eolian offshore are un impact pozitiv asupra economiei naționale, prin atragerea de investiții semnificative, dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare și crearea de locuri de muncă, valoarea adăugată estimată fiind cuprinsă între 16 și 27 miliarde euro.
România ar putea avea în mixul său energetic prima producție din eolienele amplasate în valurile Mării Negre peste câțiva ani, dacă sunt parcurse câteva etape legale și, evident, în măsura în care vor fi fonduri bugetare disponibile în acest sens, transmiteau oficialii Ministerului Energiei, la jumătatea lunii noiembrie, la solicitarea Mediafax privind stadiul demersurilor în atribuțiile instituției pentru implementarea Legii nr. 121 din 30 aprilie 2024 privind energia eoliană offshore, publicată în Monitorul Oficial nr.