Inspectorii antifraudă au descoperit şi destructurat un mecanism de fraudă fiscală utilizat în comerţul intracomunitar cu autoturisme second-hand, prin intermediul căruia au fost introduse pe piaţa din România peste 2. 000 de autoturisme, prejudiciul estimat la bugetul statului fiind de peste 26 milioane lei.
Verificările au fost efectuate în mai multe judeţe (Alba, Argeş, Galaţi, Neamţ şi Sibiu), pe baza schimbului de informaţii cu autorităţile fiscale din alte state membre ale Uniunii Europene. Pentru recuperarea prejudiciului, Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a instituit măsuri asigurătorii asupra conturilor bancare şi asupra bunurilor identificate, în valoare totală de 21,3 milioane lei. Investigaţiile au identificat un mecanism organizat de fraudare a TVA, bazat pe utilizarea succesivă a unor societăţi comerciale de tip „missing trader”, înfiinţate în Ungaria şi Slovacia exclusiv pentru efectuarea de achiziţii intracomunitare de autoturisme în regim de scutire de TVA, în România.
Pentru a avea continuitate în practicile evazioniste, în cazul în care era anulat codul de TVA al unei societăţi, activitatea era continuată prin intermediul unei alte societăţi, menţinând acelaşi mod de operare şi acelaşi circuit comercial fraudulos. Autoturismele erau ulterior comercializate în România prin utilizarea unor documente susceptibile de a nu reflecta circuitul comercial real, în scopul diminuării artificiale a bazei impozabile, disimulării provenienţei intracomunitare şi al sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale. Persoanele implicate gestionau întregul circuit comercial, de la identificarea autoturismelor în Germania, utilizarea codurilor de TVA ale societăţilor externe, promovarea autovehiculelor pe platforme online şi în parcuri auto, punerea acestora la dispoziţia cumpărătorilor, întocmirea documentelor de vânzare şi încasarea contravalorii acestora.
În realitate, activitatea economică se desfăşura pe teritoriul României, în timp ce societăţile externe aveau rolul exclusiv de a crea aparenţa unor tranzacţii intracomunitare potrivite şi de a facilita mecanismul de fraudare a TVA. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Bursă. Condiţiile meteo au adus în prim-plan piaţa energiei: care sunt cele mai ieftine şi cele mai scumpe acţiuni din sector de la Bursa de Valori Bucureşti Un apartament nou la 25 de corporatişti: În Aviaţiei se construiesc 4.
000 de locuinţe pentru cei 100. 000 de angajaţi din birourile din cel mai mare pol de business al ţării Businessul de lângă tine. Cum creştem împreună?
O masă la Vama Veche, un lanţ întreg de afaceri. Cum reuşeşte o pensiune să pună în farfurie produse de la antreprenori locali şi să transforme colaborarea într-un model de creştere? Câţi bani mai ţin românii la bancă „gratis“ şi câţi au în depozite la termen, pentru care primesc dobândă?
Construcţii Erbaşu: Modernizarea liniilor de tramvai la secţiunile Podul Constanţa şi bd. Lacul Tei va fi gata în septembrie şi octombrie PIB-ul UE creşte uşor şi poate ajuta România să-şi depăşească impasul Antreprenori locali. Grupul Euroscan din Suceava face un nou pariu şi achiziţioneză spaţii de depozitare şi birouri în Olanda: „Capitalul românesc nu trebuie să rămână limitat la România“ Ioanna Christopoulou, country manager la L’Oreal România: E nevoie de un climat fiscal predictibil, care să permită marilor investitori să îşi ducă la bun sfârşit planurile multianuale de dezvoltare CEC Bank pentru afaceri româneşti, un proiect ZF şi CEC Bank.
Horaţiu Didea, Workspace Studio: Amenajarea unui birou costă acum 750-1. 200 euro/mp, iar cuvântul-cheie al pieţei în 2026 este flexibilitatea. Piaţa se mută de la clădiri noi la reamenajări ciclice, în bugete tot mai strânse ale firmelor.
Cât câştigă românii. Noua clasă de mijloc din România: aproape 300. 000 de salariaţi câştigă peste 2.
000 de euro net pe lună.