Europenii ar fi putut avea o avere mai mare cu 1. 170 mii de miliarde de euro mai mare dacă doar un sfert din banii plasaţi în depozite în ultimele două decenii ar fi fost investiţi în fonduri, arată un studiu realizat de ING Research.
Europenii economisesc mai mult, însă depozitele continuă să atragă cea mai mare parte a banilor, mai arată analiza băncii. Contrar percepţiei generale, europenii nu au economisit întotdeauna mai mult. Între 2010 şi 2021, gospodăriile din zona euro au alocat, în medie, o pondere mai mică din venit pentru economisire şi investiţii decât cele din Statele Unite.
Tendinţa s-a schimbat semnificativ abia după 2021. În prezent, gospodăriile din zona euro direcţionează aproximativ 6% din venitul disponibil către instrumente de economisire, aproape dublu faţă de nivelul din Statele Unite şi peste valorile înregistrate înainte de pandemie. În ciuda acestui aspect, cea mai mare parte a activelor financiare ale europenilor rămâne în depozite.
Acest lucru înseamnă mai puţin capital disponibil pentru finanţarea companiilor, a investiţiilor şi a inovării. Pe de altă parte, în Statele Unite, valoarea investiţiilor deţinute de populaţie este de aproximativ cinci ori mai mare decât cea a depozitelor. Comportamentul diferă însă de la o ţară la alta.
Germania şi Franţa continuă să aibă unele dintre cele mai ridicate rate de economisire, în timp ce în Spania şi Italia oamenii economisesc mai puţin. Cercetarea indică şi o legătură între preocuparea faţă de veniturile disponibile la pensie şi o tendinţă mai ridicată de economisire. Pe baza randamentelor obţinute de europeni din depozite, fonduri de investiţii şi acţiuni listate, ING a calculat costul oportunităţii de a nu investi.
Dacă, începând din 2002, europenii ar fi direcţionat către fonduri de investiţii doar un sfert din banii plasaţi în depozite, averea gospodăriilor ar fi putut fi mai mare cu 1,17 mii de miliarde de euro până în 2025, echivalentul a 7,4% din PIB-ul zonei euro. Câştigurile potenţiale ar fi fost şi mai mari în cazul investiţiilor în acţiuni listate, care ar fi putut adăuga 2,79 de miliarde de euro la averea gospodăriilor, echivalentul a 17,7% din PIB. Studiul a fost realizat de Ipsos pentru ING Research în rândul consumatorilor cu vârsta de peste 18 ani din Belgia, Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Polonia, România, Spania, Elveţia, Turcia, Regatul Unit şi Australia.
Eşantioanele au fost reprezentative în funcţie de gen, vârstă şi regiune pentru fiecare ţară. La cercetarea online au participat aproximativ 1. 000 de respondenţi din fiecare piaţă.
Datele au fost colectate în perioada 27 iulie – 7 august 2026. ING Bank România este parte a ING Group, instituţie financiară internaţională globală, care oferă servicii bancare unui număr de peste 38 de milioane de clienţi individuali, companii sau instituţii din peste 40 de ţări. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Cât costa să faci o Dacie la Mioveni în 2025: 98.
000 de lei, cu 11,5% mai mult decât în 2024. Din cei 10. 100 de lei în plus pe maşină, 9.
500 sunt componente. Energia a scăzut în 2025, dar iarna lui 2026 o aduce înapoi, iar piesele sunt tot mai scumpe Dacă 31% dintre tinerii din România nu au un loc de muncă, de ce importă România 150. 000 de angajaţi din ţări non-UE?
România rămâne codaşa Europei şi la creditarea populaţiei. Creditele românilor: cea mai mică pondere în PIB din UE, de doar 11%. Românii „creditează“ practic băncile, depozitele populaţiei (peste 400 mld.
lei) fiind duble faţă de creditele date de bancheri sectorului retail (200 mld. lei) O lună fără Cernavodă: ce a însemnat pentru importuri şi pentru preţul energiei? Bonus: situaţia ar fi fost cu mult mai gravă dacă oprirea avea loc în sezonul rece Economia bazată pe consum.
Comerţul local generează venituri totale de peste 1. 000 mld.