Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Victor Stroe/ducerea veniturilor i-a făcut pe români să fie mai atenți cu cheltuielileâ Deși salariul mediu net a trecut de 5. 700 de lei, puterea de cumpărare este cu 6% mai mică decât anul trecut.
Paradoxul inflației: cumpărăm mai puțin, dar plătim mai mult. Ce au scos românii din lista de cumpărături Românii își reduc cumpărăturile, iar această tendință tot mai accentuată de economisire a banilor se vede în încasările comercianților, care în primul semestru al anului au fost mai mici comparativ cu perioada similară a anului trecut. Inflația ridicată și prețurile mari la alimente, energie și carburanți au redus puternic puterea de cumpărare a românilor, erodând astfel veniturile reale ale populației în acest an.
Datele Institutului Național de Statistică arată că la mijlocul anului am avut cea mai mare scădere a cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul după 11 luni consecutive în care vânzările au fost mai mici decât în lunile corespunzătoare anului anterior. Românii au lăsat în magazine o sumă record în primul semestru al anului, dar acest lucru este explicat prin valul inflaționist, ceea ce a făcut ca în realitate puterea de cumpărare să scadă cu 6%. Cifrele INS privind evoluția anuală a comerțului cu amănuntul arată că ultima creștere a fost consemnată în iulie 2025, când volumul vânzărilor era cu 3,5% mai mare decât în anul precedent.
Din august 2025, indicatorul a fost permanent negativ: Comparativ cu mijlocul anului trecut, în iunie 2026 cea mai mare contracția a avut loc la vânzările de alimente, alcool și tutun, aceasta fiind de 7,3%. Per total, în primul semestru al anului, românii au tăiat cel mai mult din cheltuielile nealimentare, unde vânzările au căzut cu 7,5%, timp ce vânzările de alimente, băuturi și tutun s-au redus cu 4,3%. Și în ceea ce privește vânzările de carburanți s-a înregistrat o scădere de 2,6%, pe fondul prețurilor tot mai mari.
În general, consumatorii au renunțat la telefoane, electrocasnice noi și s-au reorientat către mărcile proprii ale supermarketurilor și produsele la reducere. Segmentul Electro-IT a înregistrat o scădere de 7,5% în valoare și de 8,9% în volum. Cea mai dură lovitură a primit-o categoria Telecom (care include smartphone-urile), unde numărul de unități vândute s-a prăbușit cu 13,8%, pe fondul deciziei românilor de a păstra telefoanele vechi mai mult timp.
Avansul crizelor din economie a afectat sever și alte segmente: Aparate pentru confortul locuinței (climatizare/încălzire): -24,4% Cifrele apar în barometrul State of the Retail Nation, realizat de compania de cercetare NielsenIQ (NIQ) pe baza datelor din peste 62. 000 de magazine. Valoarea totală a vânzărilor de bunuri de larg consum (FMCG) și produse Electro-IT a urcat la 68 de miliarde de lei în S1 2026.
Deși valoarea cheltuielilor a crescut cu 3,2% față de aceeași perioadă din 2025, creșterea a fost alimentată doar de inflație. Rămânând tot în zona statisticii, să mai spunem că salariul mediu net la nivel naţional a ajuns în luna iunie la 5. 734 de lei, în creştere cu 3,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2025, însă avansul veniturilor a rămas sub cel al preţurilor de consum, astfel că puterea de cumpărare a angajaţilor a scăzut cu 6,3% într-un an.
Practic, vorbim despre o creștere de 50 de lei comparativ cu luna mai, dar ea vine după ce în aprilie s-a înregistrat o scădere de 95 de lei, iar în luna mai scăderea a fost și mai mare, de 159 de lei. Cea mai mare scădere s-a înregistrat însă în ianuarie, când comparativ cu decembrie 2025 salariul mediu net a scăzut cu 396 de lei, dar ulterior această scădere a fost compensată cu creșterea de martie, care a fost de 381 de lei. În ceea ce privește luna februarie, s-a înregistrat o creștere ușoară comparativ cu ianuarie, de 39 de lei.
Diferența dintre evoluția veniturilor și ritmul de creștere al prețurilor este tot mai evidentă și economiștii avertizează că presiunea asupra consumului va continua anul acesta.