Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » Înalta Curte de Casație și Justiție contestă dreptul Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională cu conflict juridic pe restanțele salariale ale magistraților Înalta Curte de Casație și Justiție contestă dreptul Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională cu conflict juridic pe restanțele salariale ale magistraților 02 iul. 2026 Liviu Avram • Articole –> SHARE: WhatsApp icon Lia savonea, șefa ICCJ FOTO: ICCJ Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Înalta Curte de Casație și Justiție contestă dreptul Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională cu apariția unui conflict juridic de natură constituțională între puterea judecătorească, pe de o parte, și puterile legislativă și executivă, pe de altă parte, în privința restanșelor salariale ale magistraților. Într-un comunicat de presă remis joi, după ce Ilie Bolojan a anunțat sesizarea CCR, Înalta Curte a afirmat de la bun început că „nu va intra într-o polemică publică asupra unor chestiuni de drept care fac obiectul unui proces pendinte”, pentru ca ulterior să facă exact ceea ce a negat.
Astfel, Instanța Supremă consideră ca fiind „fără precedent” ca înainte de soluționarea definitivă a unui litigiu „una dintre părțile din proces să califice public conduita instanței drept neconstituțională și să formuleze acuzații privind depășirea competențelor acesteia”. Înalta Curte se referă la procesul prin care a dat în judecată Guvernul pentru plata imediată și integrală a restanțelor salariale acumulate de magistrați în ultimele decenii. Curtea de Apel București a dat câștig de cauză Înaltei Curți încă de la primul termen de judecată, iar acum urmează să se judece apelul la Înalta Curte.
Curtea Supremă consideră că demersul de la CCR este acțiunea „unui Guvern demis şi aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor constituționale, exclusiv pentru administrarea treburilor publice până la învestirea unuia cu puteri depline”. În opinia Înaltei Curți, competenţele unui asemenea Guvern „nu pot fi extrapolate la inițierea unor demersuri constituționale sau procedurale care exced administrării curente, nici măcar sub argumentul unei pretinse conexități cu aceasta”. privind presiunile Guvernului asupra justiţiei exercitate sub pretextul unui conflict juridic de natură constituţională Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act de declarațiile publice formulate de Prim-ministru privind intenția Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu un litigiu aflat în curs de soluționare.
Înalta Curte nu va intra într-o polemică publică asupra unor chestiuni de drept care fac obiectul unui proces pendinte. Aceste aspecte vor fi analizate exclusiv în cadrul procedurilor prevăzute de lege, cu respectarea deplină a competențelor constituționale ale fiecărei autorități publice. Este, însă, fără precedent ca, înainte de soluționarea definitivă a unui litigiu, una dintre părțile din proces să califice public conduita instanței drept neconstituțională și să formuleze acuzații privind depășirea competențelor acesteia.
Cu atât mai mult cu cât asemenea afirmații provin din partea unui Guvern demis şi aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor constituționale, exclusiv pentru administrarea treburilor publice până la învestirea unuia cu puteri depline.