Procesul de dezinflaţie în România va debuta în august-septembrie, potrivit planului anunţat încă din vara şi toamna anului trecut de ministrul finanţelor, Alexandru Nazare, care rămâne, în linii mari, neschimbat. Deşi estimările iniţiale au fost afectate de contextul internaţional, direcţia de scădere a inflaţiei se menţine, cu efecte aşteptate asupra consumului privat în a doua jumătate a anului.
„Planul pe care l-am discutat şi l-am anunţat încă din vara şi toamna trecută a rămas, în mare, neschimbat. Procesul de dezinflaţie va începe undeva în august-septembrie. El a fost întârziat de războiul din Iran.
Inclusiv estimarea de la finalul anului 2026 a fost afectată. Chiar dacă nu mai discutăm de o inflaţie de 4%, ci de una de 5-6%, procesul de dezinflaţie se va produce. ” a afirmat Alexandru Nazare la ZF Live.
Ajustarea estimărilor privind rata inflaţiei, de la o ţintă iniţială de 4% la un interval de 5-6%, nu schimbă, potrivit ministrului, direcţia generală a procesului. Efectele scăderii inflaţiei sunt aşteptate să se resimtă mai ales în consum, pe măsură ce baza de comparaţie statistică revine la un nivel similar celei din anul precedent, favorizând o citire mai clară a evoluţiei preţurilor. „Acest lucru va ajuta inclusiv consumul în trimestrul al treilea şi mai ales în trimestrul al patrulea.
Inflaţia va începe să scadă din septembrie spre decembrie, iar pe fondul acestei scăderi vom vedea o revigorare a consumului privat, mai ales că, din septembrie, vom avea o bază de comparaţie similară cu cea de anul trecut. Cred că acest lucru se va reflecta în consum şi acestea sunt premisele inclusiv pentru o potenţială revenire în trimestrul al patrulea. ” a spus Alexandru Nazare la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.
Perspectiva unei reveniri a consumului privat în trimestrul al patrulea este condiţionată, potrivit declaraţiilor ministrului finanţelor, de confirmarea traiectoriei descendente a inflaţiei începută în toamnă, într-un context economic în care evoluţia preţurilor rămâne un factor determinant pentru puterea de cumpărare a populaţiei. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Care sunt domeniile de interes pentru fondurile de private equity din România. Szabolcs Nemes, Roland Berger: Sănătatea rămâne pe locul întâi, dar vedem că energia şi utilităţile iau faţa IT-ului pentru a ocupa poziţia secundă Apetitul românilor pentru consum pe credit a rămas temperat în S1/2026.
Dobânda medie, tot peste 10% Ovidiu Pinghioiu, directorul general al Cegeka România: Dacă nu avem juniori în următorii cinci-zece ani, nu vom avea IT peste 30 de ani Bursă. Finanţe personale. Acţiunile OMV Petrom se tranzacţionează pe Bursă la un raport preţ/profit de 28, cel mai ridicat nivel de după 2015 Cine mai angajează în România?
Construcţiile, transporturile şi HoReCa ţin piaţa muncii în mişcare Business sportiv. Canotajul, unul dintre cele mai medaliate sporturi din România, nu are o infrastractură cu care să se mândrească, dar abia pune bazele primei arene olimpice. Cum reuşeşc sportivii să facă performanţă şi să aducă medalii unei ţări care nici măcar o arenă olimpică nu le-a oferit până acum?
Din hub imaginar, România, plină de resurse, a devenit o vulnerabilitate regională: România trebuia să aibă în centrale pe gaz 4. 000 MW anul acesta. Dar nimic nu a fost finalizat, iar acum guvernul a ajuns la etapa de închis fabrici în lipsa energiei Ungaria, o ţară de două ori mai mică decât România ca populaţie şi suprafaţă, produce medicamente de 3,4 mld.
euro pe an, faţă de 1,4 mld. euro România. Ungaria este pe excedent la medicamente.
România este pe deficit, importă de 6 mld. euro şi exportă sub 2 mld. euro Creditele ipotecare noi în lei au depăşit 27 mld.
lei în S1/2026, fiind în scădere faţă de S1/2025. Dar băncile au coborât dobânzile în lunile mai şi iunie, dând un impuls creditării. Soldul ipotecarelor în lei trece de 110 mld.