Ameninţarea cibernetică s-a menţinut la un nivel ridicat în România în 2025, pe fondul războiului din Ucraina, al intensificării operaţiunilor hibride şi al folosirii inteligenţei artificiale de către atacatori. Datele DNSC indică o schimbare importantă de strategie: hackerii se îndreaptă tot mai mult către atacuri ţintite asupra utilizatorilor şi organizaţiilor.
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a publicat, după aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, versiunea publică a raportului său de activitate pentru 2025. Documentul, aprobat prin Hotărârea CSAT nr. 117 din 7 august 2026, analizează inclusiv ameninţările care au vizat spaţiul cibernetic civil al României.
Una dintre cele mai îngrijorătoare evoluţii priveşte atacurile ransomware. Comparativ cu 2024, numărul acestora a crescut cu peste 153%, fiind afectate 22 de instituţii publice, 115 persoane fizice şi 119 persoane juridice cărora DNSC le-a acordat sprijin. Printre incidentele majore gestionate de DNSC s-au numărat atacuri asupra Administraţiei Naţionale Apele Române, Complexului Energetic Oltenia şi unor centre de transfuzie sanguină.
Atacul asupra Apelor Române a blocat aproape întreaga activitate a instituţiei şi a structurilor teritoriale timp de aproximativ o săptămână. În total, DNSC afirmă că a detectat şi gestionat în cursul anului 256 de incidente majore de tip ransomware. Raportul evidenţiază o schimbare a tacticilor infractorilor cibernetici, de la atacurile bazate în principal pe volum către operaţiuni mai bine ţintite.
Incidentele de phishing au crescut cu 70,6%, de la 2. 917 în 2024 la 4. 975 în 2025, devenind principalul vector de atac.
DNSC remarcă inclusiv profesionalizarea mesajelor frauduloase, redactate corect în limba română şi construite astfel încât să imite convingător identitatea vizuală a unor organizaţii legitime. Inteligenţa artificială este folosită tot mai mult pentru pregătirea acestor campanii. Fraudele şi tentativele de fraudă au urcat, la rândul lor, cu 91%, până la 3.
937 de incidente. Şi mai spectaculoasă a fost creşterea compromiterii conturilor: cu 353%, de la 248 de cazuri în 2024 la 1. 125 în 2025.
Printre explicaţii se numără campaniile desfăşurate prin WhatsApp, reutilizarea parolelor şi lipsa autentificării multifactor. Datele DNSC arată că sectorul bancar a reprezentat 71,09% dintre incidentele raportate pe sectoarele analizate, urmat de serviciile poştale şi de curierat, cu 10,8%, şi infrastructurile pieţei financiare, cu 6,34%. În sectorul bancar şi cel al curieratului au predominat atacurile de phishing.
Senzorii DNSC au colectat în 2025 peste 25 de milioane de evenimente de securitate cibernetică. Printre acestea s-au numărat peste 7,25 milioane de tentative asociate campaniilor de phishing şi aproximativ 5,88 milioane de tentative de tip brute-force. Raportul plasează evoluţiile şi în context geopolitic.
DNSC arată că hacktivişti pro-ruşi şi grupări APT statale şi non-statale au vizat România şi alte state occidentale, iar intensificarea acţiunilor hibride ale Federaţiei Ruse a continuat să influenţeze peisajul cibernetic românesc în anul alegerilor prezidenţiale. Printre sectoarele vizate s-au aflat energia, finanţele, transporturile, telecomunicaţiile şi sănătatea. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Bigster frânează, Striker demarează, dar din Turcia.
Analiza ZF pe 14 pieţe: modelul Bigster care a ţinut singur vânzările Dacia a intrat pe minus în luna în care marca şi-a prezentat noul vârf de gamă Ursus Breweries, liderul pieţei de bere, plăteşte acţionarilor dividende de peste 100 mil. euro Cum a ajuns România să importe inclusiv detergentul sub brandul local Dero, singurul nume autohton de la vârful unei pieţe de 500 mil. euro anual CEC Bank pentru afaceri româneşti.