Polonia intenţionează să modifice anumite părţi ale sistemului său de impozitare a venitului, o manevră despre care prim-ministrul Donald Tusk a asigurat că va aduce beneficii pentru aproximativ 3,5 milioane de contribuabili. Însă, după cum arată presa poloneză, nimic nu este cert.
Şi există deja nemulţumiţi. Tusk a promis în campania electorală că va reduce impozitele, notează Reuters. Propunerea guvernului său prevede ca impozitul pe profit pentru cele mai mari companii să fie majorat pentru a compensa deficitul de venituri, măsură menită să ţină sub control deficitul bugetar ridicat al ţării.
Cu salarii în creştere rapidă în ultimii patru ani şi tranşe de impozitare îngheţate din 2022, milioane de polonezi din clasa de mijloc, principalul electorat al Coaliţiei Civice a lui Tusk, au început să se încadreze pentru cea mai mare cotă de impozitare. Guvernul intenţionează să majoreze pragul celei de-a doua tranşe de impozitare pe venitul persoanelor fizice la 130. 000 de zloţi (158.
500 de lei), de la 120. 000 de zloţi. În acelaşi timp, cota de impozitare pentru veniturile între 130.
000 şi 150. 000 de zloţi va fi redusă la 24%, cota actuală de 32% aplicându-se pentru veniturile de peste 150. 000, a afirmat Tusk.
„Pe de o parte, modificările fiscale anunţate ar putea fi în beneficiul unor contribuabili care depun declaraţii în baza scalei de impozit pe venit, dar, pe de altă parte, vor creşte povara asupra celor care obţin cele mai mari venituri, asupra unor antreprenori care utilizează în prezent impozitul forfetar şi asupra celor mai mari companii. În practică, aceasta înseamnă transferul unei părţi din sarcina finanţării sistemului fiscal de la un grup de contribuabili la altul“, comentează Monika Spotowska, consultant fiscal. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels ZF la cota 7.
000 de ediţii. La un an după criza economică din 2008-2009, România era încă ameţită. În ediţia 2.
999 a ziarului, din octombrie 2010, investitorii străini propuneau ieşirea din criză prin organizarea Europenelor de fotbal. Spitalele private aveau deja 10% din naşterile din Capitală. Fondurile europene îşi făceau simţită prezenţa Efectul autostrăzilor.
Harta puterii de cumpărare arată cum prăpastia se reduce, iar Moldova, cea mai săracă regiune a României, capătă tracţiune Bursă. Cele două întrebări ale americanilor de la JP Morgan , cea mai mare bancă americană şi unul dintre principalii finanţatori ai proiectului Neptun Deep, la conferinţa Romgaz. Aeroporturile locale au avut cu 3,5% mai multe zboruri în acest an.
Traficul aerian a crescut, însă ritmul de creştere a fost mai lent Bursă. Urmează ZF Piaţa de capital, ediţia a cincea, pe 25 septembrie. Cum pot companiile româneşti transforma maximele de la bursă în finanţare pentru creştere?
Testaţi-vă abilităţile de investitor în exerciţiul de investiţii pe care îl organizăm iar cu Estinvest O nouă sursă de aprovizionare cu gaze: Premier Energy, companie în spatele căreia se află un miliardar ceh, începe aprovizionarea cu GNL prin terminalul din Alexandroupolis şi contractează de la banca franceză Natixis o finanţare de până la 45 de milioane de euro Şi centrala nucleară de la Kozlodui, pe care Bulgaria se bazează pentru a fi campion la exportul de electricitate, cedează în faţa crizei de apă de pe Dunăre. Ce se va întâmpla dacă reactoarele vor fi oprite? „Să-i mulţumim lui Dumnezeu că încă nu ne-am distrus termocentralele pe lignit“ SAM Transport din Sibiu ţinteşte dublarea afacerilor în doi ani: „70% din business este asigurat pe rute internaţionale“ Zsolt Torjai, Hampton by Hilton Târgu-Mureş: Trebuie să construim împreună motive convingătoare pentru ca românii să aleagă destinaţiile din ţară Bursă.