Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/ De ce spaniolii mănâncă altfel decât noi — și ce spune știința despre asta O nouă direcție de cercetare, crononutriția, arată că nu contează doar ce punem în farfurie, ci și la ce oră o facem. Ceasul nostru biologic influențează felul în care organismul procesează alimentele, iar specialiștii spun că mulți dintre noi mâncăm cina prea târziu.
În Spania , prânzul este tradițional masa cea mai consistentă a zilei, în timp ce seara oamenii optează pentru gustări ușoare — uneori doar un fruct și un iaurt. În schimb, în Marea Britanie, Statele Unite și, de altfel, și în România, tiparul este adesea inversat: un prânz rapid, urmat de o cină copioasă. Cercetătorii spun acum că acest obicei ar putea fi exact greșeala pe care o facem fără să știm.
Crononutriția este o ramură emergentă a științei care studiază legătura dintre momentul mesei și sănătate. Studii tot mai numeroase arată că ritmul circadian — ceasul intern al corpului — influențează greutatea, riscul de boli cardiovasculare și modul în care organismul gestionează glicemia, conform BBC . Cercetătoarea Marta Garaulet, de la Universitatea din Murcia, a observat fenomenul întâmplător, într-o clinică de slăbit: doi pacienți care locuiau împreună și urmau aceeași dietă au avut rezultate complet diferite doar pentru că unul lua prânzul mai devreme.
Studiul ulterior, desfășurat pe 420 de adulți, a confirmat că persoanele care mănâncă prânzul mai devreme slăbesc mai mult și mai rapid decât cele care iau masa târziu. Specialiștii explică fenomenul printr-un concept numit „dezechilibru circadian”: atunci când mâncăm în momentele în care corpul se pregătește de somn, organismul procesează hrana mult mai ineficient. Un studiu realizat pe peste 800 de adulți a arătat că participanții care au consumat o băutură cu zahăr cu doar o oră înainte de culcare au avut niveluri de glicemie mai ridicate și au produs mai puțină insulină decât cei care au consumat aceeași băutură cu patru ore mai devreme.
Melatonina, hormonul care crește seara pentru a pregăti organismul de somn, pare să joace un rol central în acest proces. Persoanele care poartă o anumită variantă genetică asociată cu riscul de diabet de tip 2 par să fie și mai afectate de mesele consumate târziu. Efectele nu se opresc la glicemie.
Cercetările arată că cei care iau cina târziu resimt o foame mai mare în ziua următoare, pentru că mesele întârziate perturbă hormonii care controlează senzația de sațietate, în special leptina. În plus, organismul tinde să stocheze mai multă grăsime atunci când mâncăm seara târziu, în loc să o ardă, ceea ce poate favoriza, în timp, creșterea în greutate — mai ales la persoanele cu predispoziție genetică spre obezitate. Cronotipul fiecăruia — predispoziția de a fi matinal sau, dimpotrivă, activ seara — influențează și el orele de masă.
Persoanele matinale tind să urmeze mai des o dietă de tip mediteranean, în timp ce cele „nocturne” amână mesele și aleg mai des alimente bogate în calorii. Totodată, cei care se trezesc devreme au un vârf mai timpuriu al sensibilității la insulină și eliberează melatonină mai devreme, ceea ce îi face mai puțin vulnerabili la problemele de glicemie asociate cu mesele târzii. Somnul insuficient agravează și el tendința de a mânca în exces alimente dense caloric.
Citește pe Antena3. ro O pisică găsită bolnavă, cu ochii închiși, de angajații feroviari care au salvat-o, devine șefă de gară. Are în CV „dormitul pe acte” × Citește pe LongevityMagazine.
ro Poți adormi în două minute? Ce spune metoda militară de somn Citește pe Fanatik. ro Video.
Așa arată gazonul de pe Arena Națională înainte de FCSB – Petrolul.