young cleaning woman in casual clothes in rubber gloves looking at camera smiling spreading arms to the sides standing over orange background

Primul pas este curățarea suprafeței. Apa și săpunul îndepărtează murdăria, grăsimea și microorganismele de pe suprafețe, iar în numeroase situații acest lucru este suficient.

Dezinfectantul are un alt rol: distruge microorganismele rămase pe suprafață. Problema apare atunci când produsul este aplicat direct peste murdărie, mai scrie CNN . Curățarea și dezinfectarea nu sunt același lucru „Dezinfectantul nu intră în contact direct cu microbul, deoarece acesta este protejat de murdărie”, explică Alicia McCarthy, specialist în chimie mai sigură la Toxics Use Reduction Institute al Universității din Massachusetts Lowell.

Un exemplu este o suprafață pe care a fost preparată carne crudă. În acest caz, suprafața trebuie mai întâi curățată temeinic, iar apoi dezinfectată. În schimb, pentru multe dintre petele și resturile obișnuite din locuință, săpunul și apa sunt suficiente.

Suprafața pe care a fost preparată carne crudă trebuie mai întâi curățată temeinic, iar apoi dezinfectată. Sursa foto: Mediafax Foto O altă greșeală: dezinfectantul este șters prea repede Chiar și atunci când dezinfectarea este necesară, există o greșeală frecventă: produsul este pulverizat și șters imediat. Specialiștii atrag atenția că dezinfectantul trebuie să rămână umed pe suprafață pentru timpul indicat pe etichetă.

În funcție de produs, acest interval poate fi cuprins între unul și 10 minute . Dacă suprafața este ștearsă imediat, substanța poate să nu aibă suficient timp pentru a acționa. De ce folosirea excesivă poate fi o problemă Unele dintre cele mai utilizate substanțe din produsele dezinfectante sunt compușii cuaternari de amoniu, cunoscuți sub abrevierea QAC.

Studii de laborator și pe animale au ridicat în ultimii ani semne de întrebare privind posibile efecte asupra inflamației, sistemului imunitar și respirator, dezvoltării creierului, hormonilor reproductivi și fertilității. Cercetările au identificat, de asemenea, compuși QAC în probe de sânge, lapte matern, urină și materii fecale. Aceste rezultate nu înseamnă că orice utilizare a unui dezinfectant provoacă probleme de sănătate.

Specialiștii subliniază însă importanța folosirii acestor produse doar atunci când sunt necesare și potrivit instrucțiunilor producătorului. Utilizarea excesivă poate avea și consecințe asupra mediului și poate contribui la problema rezistenței antimicrobiene. Când este suficient să cureți și când trebuie să dezinfectezi În cazul unei suprafețe obișnuite, curățarea cu apă și săpun este, de regulă, primul pas și adesea singurul necesar.

Dezinfectarea devine mai importantă atunci când în locuință există o persoană cu o boală contagioasă sau după prepararea cărnii crude, când există riscul contaminării cu bacterii. Pentru anumite situații pot fi folosite și alternative precum alcoolul, acidul citric, peroxidul de hidrogen sau sistemele cu abur uscat. Eficiența acestora depinde însă de concentrație, suprafață și timpul de contact.

Atenție la timpul de acțiune și la amestecarea substanțelor În cazul alcoolului, sursa recomandă o concentrație de 70% și menținerea suprafeței umede timp de cel puțin un minut. Pentru peroxidul de hidrogen de 3%, timpul indicat pentru distrugerea microbilor este de aproximativ cinci minute. Un avertisment important vizează înălbitorul pe bază de clor.

Acesta nu este destinat curățării obișnuite și nu trebuie amestecat cu oțet, amoniac sau alcool, deoarece pot rezulta gaze toxice. Regula simplă este: curăță mai întâi, dezinfectează doar când este necesar și respectă întotdeauna timpul de acțiune indicat pe produs.

By Redacția Ziaro

Echipa editorială Ziaro.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *