Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/Copii, la școală Noul an școlar aduce bucurie pentru mulți copii, dar pentru zeci de familii din municipiul Buzău înseamnă, din nou, o luptă cu sărăcia. La câțiva pași de Inspectoratul Școlar Județean și de Primărie, ascunse după porți metalice înalte, se află case și barăci improvizate în care locuiesc familii numeroase, multe fără curent electric sau canalizare.
Mulţi copii din municipiul Buzău îşi împrumută hainele sau încălţămintea pentru a merge la şcoală, în situaţia în care părinţii lor nu dispun de resursele financiare necesare pentru un trai decent. În acest context, un băiat este înscris în clasa I după împlinirea vârstei de 9 ani din cauza lipsei banilor necesari pentru achiziţionarea articolelor vestimentare necesare. ››› Vezi galeria foto ‹‹‹ La câţiva paşi depărtare de clădirea Inspectoratului Şcolar Judeţean şi câteva sute de metri de centrul oraşului unde se află sediul Primăriei Municipiului Buzău, pe strada Alexandru Marghiloman stau ascunse şi înghesuite, după nişte porţi metalice înalte, case, barăci şi construcţii în care locuiesc familii cu zeci de copii.
În timp ce o parte dintre părinţi îşi spală la lighean încălţămintea, femeile întind rufele pe sârme, bat câte un covor şi îşi supraveghează copiii care se joacă în curte cu câte o minge, privesc la câte o revistă, fac forme din plastilină sau îşi împart câte o bicicletă. Condiţiile în care locuiesc sunt greu de imaginat. Doar o parte dintre familii sunt racordate la curentul electric, iar curtea în care se regăsesc laolaltă casele nu este asfaltată.
Începerea noului an şcolar stă sub semnul lipsurilor pentru majoritatea celor care locuiesc aici şi îşi trimit copiii la şcoală, în situaţia în care nu au, de cele mai multe ori, bani pentru rechizite sau un pacheţel pus în ghiozdan. „Sunt zece familii, fiecare are câte unu, alţii doi, alţii au trei copii, în jur de 20. Este foarte greu pentru toată lumea cu şcoala, dar trebuie să trăim.
Pe a mea o duc la grădiniţă şi ăştia care sunt mai mari de şase, şapte ani, opt ani, se duc la şcoală. Ne chinuim, nu avem tot ce ne trebuie. Avem curent, dar nu toţi, sora mea a tras de la mama mea lumină.
Ne ajutăm unul pe altul şi asta e viaţa noastră, ne chinuim. Avem, dar nu avem de toate. Am avea nevoie de ghiozdane, rechizite, sunt foarte scumpe.
Ne trebuie 600-700 de lei pentru şcoală cel puţin şi eu muncesc pe 2. 000 de lei pe lună. Nu avem condiţii, zici că suntem în pădure, nu-i asfalt, nu-i nimic”, a declarat, pentru AGERPRES, Nicolae Ghinea.
Tot pe strada Alexandru Marghiloman, o altă intrare, aceeaşi poveste. Familiile care trăiesc la mică distanţă de Piaţa Daciei, loc de promenadă al municipiului Buzău, îşi împart timpul între treburile casnice şi supravegherea copiilor. Când şi când, monotonia şi rutina mai sunt întrerupte de câte o ţeavă de apă care se sparge şi riscă să inunde curtea.
„Am trei copii, cea mare clasa I, cea mică-i la grădiniţă şi ăsta micul să-l dau şi pe el la grădiniţă acum. Suntem aici în 50 de metri, trei copii şi doi adulţi. Vă daţi seama că ne vine greu să cumpărăm şi rechizite, haine, şi pachete în fiecare zi.
Trebuie să ne acomodăm. Ar trebui să sprijine copiii, să le facă o alocaţie mai mare, să le dea şi lor un ajutor să continue şcoala, că le e greu să continue şcoala, uite, un pix e 5 lei, un caiet e 7 lei, le mai strică, se joacă, să le dea rechizite, să le dea şi lor un ajutor acolo, pachetul lor la şcoală măcar. Lucrez şi nu ne ajungem, iau 4.
000 de lei pe lună şi nu mă ajung cu nimic. Montez panouri solare. Avem utilităţi, dar sunt scumpe”, a precizat, pentru AGERPES, Ioniţă Alexandru.
Din zona aflată în proximitatea centrului municipiului Buzău, urmărind strada Transilvaniei, se poate ajunge pe Aleea Grădinilor unde, pe o suprafaţă de câteva sute de metri pătraţi, trăiesc tot câteva sute de oameni, cu zeci de copii.