Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase FERMA DUTTON pe SkyShowtime Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » Ghețarii alpini au pierdut 50–60% din volum din 1900. Cum poate afecta topirea lor debitele marilor râuri europene, inclusiv Dunărea / Profesorul Mihai Dima: La o încălzire de 2°C, majoritatea ghețarilor medii dispar până în 2100 Ghețarii alpini au pierdut 50–60% din volum din 1900. Cum poate afecta topirea lor debitele marilor râuri europene, inclusiv Dunărea / Profesorul Mihai Dima: La o încălzire de 2°C, majoritatea ghețarilor medii dispar până în 2100 03 sept.
2026 Alina Mihai • Articole –> SHARE: WhatsApp icon FOTO: Dunărea, la confluență cu râul Inn la Passau, în Bavaria, Germania. Innul, provenit din Alpi, se varsă în Dunăre, în apropierea centrului istoric al orașului. Sursa: dreamstime.
com Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Ghețarii alpini au pierdut aproximativ 50–60% din volum din 1900 până în prezent, iar ritmul topirii s-a accelerat puternic la un secol distanță, după anul 2000, arată profesorul Mihai Dima, de la Facultatea de Fizică a Universității din București, într-o analiză publicată de InfoClima . Retragerea ghețarilor poate avea efecte pe termen lung asupra marilor cursuri de apă europene alimentate din zona Alpilor, printre care Rinul, Ronul, Po și Dunărea, cu implicații pentru rezervele de apă, irigații, hidroenergie, ecosisteme și navigație. Chiar dacă Dunărea nu izvorăște din Alpi ci din Munții Pădurea Neagră din Germania, o parte importantă a debitului său provine din afluenți alimentați de apele alpine, între care Innul, care transportă spre fluviu ape provenite din precipitații, topirea zăpezii și a ghețarilor din Alpi.
Proiecțiile prezentate de profesorul Mihai Dima, din mai multe date științifice, arată că, la o încălzire globală de aproximativ 1,5°C, adică cea din prezent, ghețarii vor pierde circa 50% din volum până în 2100 – adică în aproximativ durata unei vieți de om (70-80 de ani) – în timp ce ghețarii mici dispar aproape complet. În scenariul unei încălziri globale de aproximativ 2°C, pierderea estimată ajunge la 70–80% din volum, iar majoritatea ghețarilor de dimensiuni medii vor dispărea până la sfârșitul secolului. Ghețarii din Alpi sunt considerați „castelul de apă” al Europei datorită rolului pe care îl au în alimentarea marilor sisteme hidrografice ale continentului.
Cum este de anticipat, topirea ghețarilor are efecte diferite în timp. La început, pe termen scurt, apa provenită din topire contribuie la creșterea debitelor râurilor. Pe termen lung, însă, pe măsură ce masa de gheață se reduce, contribuția acesteia scade, ceea ce înseamnă diminuarea debitelor.
Consecințele asupra activității umane și pentru mediu vor fi de la reducerea rezervelor de apă potabilă și probleme pentru sistemele de irigații până la efecte asupra producției hidrocentralelor și afectarea ecosistemelor și navigației. În cazul Dunării, legătura cu ghețarii alpini se face prin sistemul său hidrografic și afluenții care colectează ape din regiunea Alpilor. În ceea ce privește vulnerabilitatea energetică, impactul este mai ales pentru țări precum Elveția și Austria, care depind puternic de producția de hidroenergie, scrie Mihai Dima.
Totodată, retragerea ghețarilor poate produce schimbări de relief în zonele montane, unde dispariția masei de gheață poate destabiliza versanții, crescând riscul alunecărilor de teren și al inundațiilor bruște.