Un oraș din Germania a interzis „pietrele de poticnire”, micile plăci memoriale care amintesc de victimele nazismului. Decizia lovește într-unul dintre cele mai cunoscute proiecte de memorie colectivă din Europa. Nu e vorba doar de o hotărâre administrativă locală. Ea redeschide o întrebare pe care Germania nu a închis-o niciodată: cum și unde trebuie amintite victimele Holocaustului.
„Stolpersteine”, cum se numesc în germană, sunt cuburi mici de beton acoperite cu o placă de alamă. Se montează în pavajul trotuarelor, în fața ultimei locuințe alese de bunăvoie de oamenii deportați sau uciși de regimul nazist. Pe fiecare placă sunt gravate numele persoanei, anul nașterii și, atunci când se cunoaște, soarta ei. Proiectul a fost inițiat de artistul german Gunter Demnig în anii ’90. De atunci, zeci de mii de astfel de pietre au fost montate în Germania și în multe alte țări europene. Împreună formează ceea ce este adesea descris drept cel mai mare memorial descentralizat din lume.
Ideea din spatele pietrelor este tocmai „poticnirea”. Trecătorul nu se lovește fizic de ele, dar dă peste ele cu privirea și cu mintea, în mijlocul vieții de zi cu zi, pe strada unde locuiește. Aici se află și sursa controverselor care însoțesc proiectul de ani buni. Criticii, printre care și unele voci din comunitățile evreiești, spun că numele victimelor ajung să fie călcate în picioare și murdărite, la fel cum au fost umilite cândva. Susținătorii răspund că, pentru a citi inscripția, fiecare trecător trebuie să se aplece, deci să facă un gest de respect.
Interdicția nu este un caz fără precedent. Cel mai cunoscut exemplu este Münchenul, unde autoritățile au refuzat mult timp montarea pietrelor pe domeniul public. Acolo au fost preferate forme alternative de comemorare, de pildă plăci fixate pe fațadele clădirilor. Asemenea decizii provoacă însă de fiecare dată nemulțumire printre urmașii victimelor. Mulți dintre ei văd în pietrele din fața casei familiei singurul semn concret că rudele lor au existat și au trăit acolo.
Momentul contează. Germania se confruntă cu o creștere a incidentelor antisemite și cu ascensiunea extremei drepte în mai multe regiuni. Orice decizie care pare să restrângă spațiul memoriei este privită cu suspiciune, chiar dacă autoritățile invocă motive de principiu sau de ordin practic. Urmează aproape sigur o dezbatere publică aprinsă, cu posibile contestații din partea asociațiilor civice. Rămâne de văzut dacă orașul va propune o formă alternativă de comemorare sau dacă decizia va rămâne un gol vizibil pe harta unui memorial care acoperă o bună parte a continentului.
Sursă text și foto: BBC News — articolul original