Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Pexels. com/Doar 6% dintre reprezentanții Generației Z aspiră la poziții de management superior.
Promovarea într-o funcție de conducere nu mai reprezintă obiectivul principal pentru mulți tineri aflați la începutul carierei. Potrivit specialiștilor, Generația Z pune tot mai mult accent pe echilibrul dintre viața profesională și cea personală, chiar dacă asta înseamnă să renunțe la oportunități de avansare. Tendința începe să ridice semne de întrebare în rândul companiilor, care întâmpină dificultăți în pregătirea unei noi generații de manageri.
Tomasz Szklarski, CEO al companiei Enpulse și specialist în implicarea angajaților, spune că doar aproximativ 6% dintre reprezentanții Generației Z aspiră la poziții de management superior. „ Pentru organizații este o problemă foarte mare ”, afirmă expertul pentru Euronews . În opinia sa, tinerii analizează cu atenție avantajele și dezavantajele unei funcții de conducere și ajung adesea la concluzia că responsabilitățile suplimentare nu justifică sacrificiile personale.
Una dintre explicațiile pentru această schimbare de perspectivă este creșterea presiunii asupra managerilor. În ultimii ani, numărul angajaților coordonați de un singur manager a crescut semnificativ, echipele ajungând, în medie, de la 6 la 12 membri. Astfel, managerii trebuie să răspundă atât în fața conducerii companiei pentru atingerea obiectivelor de business, cât și în fața angajaților, pe care sunt așteptați să îi motiveze, să îi sprijine și să le gestioneze dezvoltarea profesională.
„ Generația Z vede foarte clar povara care vine odată cu managementul. Un manager este responsabil atât față de superiorii săi, cât și pentru echipe din ce în ce mai mari ”, explică Szklarski. Scăderea interesului pentru rolurile de conducere nu este o problemă izolată, ci o tendință observată la nivel internațional.
Specialiștii avertizează că fenomenul ar putea afecta în mod special Europa, unde îmbătrânirea populației și reducerea forței de muncă creează deja dificultăți pentru angajatori. Potrivit expertului, lipsa unei noi generații de manageri poate pune în pericol eficiența organizațională și capacitatea companiilor de a-și coordona activitatea pe termen lung. Deși inteligența artificială automatizează tot mai multe procese în mediul de afaceri, specialiștii sunt de părere că aceasta nu poate suplini complet rolul unui manager.
Conducerea unei echipe presupune competențe precum empatia, comunicarea, construirea relațiilor, motivarea angajaților și luarea unor decizii care țin cont de factorul uman. În acest context, companiile sunt nevoite să găsească noi modalități de a face rolurile de conducere mai atractive pentru tinerii profesioniști și să adapteze cultura organizațională la așteptările noilor generații.