Dacă până acum milenialii au fost consideraţi generaţia care a resimţit cel mai puternic stagnarea veniturilor şi efectele unui context economic dificil, datele recente sugerează că generaţia Z începe să aibă o situaţie uşor mai bună, cu venituri mai ridicate decât cele ale generaţiei anterioare când aveau 20 de ani. Conform unui studiu realizat de Resolution Foundation, o organizaţie independentă din Marea Britanie, tinerii din generaţia Z par să beneficieze de o situaţie îmbunătăţită a veniturilor, comparativ cu modul în care generaţia anterioară a intrat pe piaţa muncii.
În contrast, milenialii sunt prima generaţie care nu a reuşit să depăşească nivelul veniturilor generaţiilor precedente în aceeaşi etapă a vieţii, potrivit aceluiaşi studiu. Această situaţie este explicată prin prisma contextului economic dificil prin care milenialii, persoanele născute între 1981 şi 1996, şi-au început cariera, pe fondul crizei financiare din 2008, dar şi a creşterii lente a salariilor reale în anii care au urmat, se arată într-un articol realizat de The Guardian. „Nu poate fi ignorat faptul că milenialii au intrat pe piaţa muncii într-o economie subdezvoltată, de-abia ieşită din comunism, în timp ce generaţia Z are acces la oportunităţile generate de o economie dezvoltată”, spune pentru ZF Gen Z Emil Duca, analist fiscal.
În opinia sa, un posibil motiv pentru această discrepanţă salarială ar fi productivitatea superioară determinată de noile tehnologii din prezent, nu doar cele digitale, care au crescut eficienţa muncii şi au permis generarea unor rezultate mai mari cu acelaşi efort sau chiar mai puţin efort. „Totodată, o ofertă mai redusă de forţă de muncă în acest moment determinată de declinul demografic, conduce la condiţii de negociere mai bune”, a completat Emil Duca. Un raport preliminar al Resolution Foundation arată că tinerii născuţi la sfârşitul anilor ’90 au, la vârsta de 24 de ani, salarii reale cu aproximativ 12% mai mari decât generaţia născută la sfârşitul anilor ’80.
Charlie McCurdy, economist senior la Resolution Foundation, a subliniat pentru The Guardian, că stagnarea nivelului de trai în rândul milenialilor este un fenomen cunoscut ţi analizat în ultimul deceniu şi că s-a presupus adesea că această tendinţă s-ar fi extins şi la generaţia Z. Angajaţii cu cele mai mici venituri au înregistrat cea mai mare creştere salarială, de aproximativ 36% între 2012 şi 2025, se arată în cadrul aceluiaşi raport, în principal datorită majorării salariului minim, mai ales după 2016. Totodată, tinerii care au vârsta cuprinsă între 22 şi 29 de ani cu venituri medii au avut o creştere de 15% a salariului pe oră, comparativ cu doar 4% în cazul celor de 30-39 de ani şi aproximativ 11% la nivel general, scrie The Guardian.
„Abilităţile digitale şi de comunicare multiplică rezultatele tinerilor în echipe, atunci când există un leadership corect. Deşi par mari, pot afirma că IMM-urile susţin aceste pachete, desigur, mai greu decât multinaţionalele. Însă antreprenorii caută tineri străluciţi pentru rolurile lor, care susţin structurile administrative sau dezvoltarea afacerilor”, explică Ioana Arsenie, strateg financiar ACCA, Trusted Advisor, pentru ZF Gen Z.
Apreciez că ne raportăm în acest moment la un alt nivel de cost al vieţii, a mai adăugat Ioana Arsenie, nu neapărat cel de bază, cât faptul că observăm că tinerii urmează o inflaţie a stilului de viaţă, cum numesc eu, această abordare în care în categoria nevoilor de bază intră mult mai multe lucruri, de exemplu călătoriile. Potrivit ei, acest lucru nu este neapărat rău, ci oferă avantajele creşterii accelerate în plan personal. Chiar dacă în generaţia anterioară accesul la oportunităţi şi evoluţia veniturilor au fost mai limitate, în acest moment piaţa muncii oferă mai multe şanse tinerilor care îşi dezvoltă competenţele digitale şi de comunicare necesare.