Comandantul suprem al forțelor NATO din Europa, generalul american Alexus Grynkewich, spune că un atac rusesc asupra Alianței este improbabil, dar nu poate fi exclus. Are și un mesaj direct pentru Vladimir Putin: „Mai bine să nu încerce sub comanda mea”. Declarația, relatată de Reuters, vine într-un moment în care serviciile de informații occidentale semnalează tot mai des că Moscova își intensifică presiunea asupra Europei. Deocamdată, această presiune rămâne sub pragul unui conflict deschis. Mesajul generalului se adresează în egală măsură Kremlinului și propriilor aliați: NATO vrea să arate fermitate fără să alimenteze panica.
Contextul imediat este un raport al serviciului de informații al apărării din Danemarca. Potrivit acestuia, Rusia ar putea amplifica în lunile următoare ceea ce autoritățile occidentale numesc „război hibrid”. Documentul danez merge mai departe și vorbește despre un risc „scăzut, dar în creștere” ca Moscova să lanseze un atac militar limitat asupra unuia sau mai multor state NATO de la granița sa. Grynkewich nu a contrazis această evaluare, dar a încercat să o pună în perspectivă. A enumerat câteva incidente recente: o tentativă de atac cu dronă la aeroportul Leipzig/Halle din Germania și episodul în care o navă rusească ar fi lansat rachete de semnalizare spre un elicopter militar danez. A spus că sunt „îngrijorătoare”, dar a cerut calm: NATO, „cea mai puternică alianță din istorie”, are instrumentele și mecanismele necesare pentru a gestiona riscul. Ca răspuns, Alianța intensifică schimbul de informații între state. Moscova, la rândul ei, a negat de fiecare dată că ar fi implicată în sabotaje sau că ar pregăti o confruntare cu NATO.
Cea mai delicată întrebare a fost dacă Putin ar putea profita de un moment de slăbiciune americană. Statele Unite și-au consumat o parte importantă din stocul global de rachete de mare precizie și rază lungă în războiul cu Iranul. Pentru strategii ruși, astfel de goluri în arsenal nu sunt un detaliu. Grynkewich a respins ipoteza categoric și a precizat că Alianța e pregătită să apere fiecare centimetru din teritoriul statelor membre. „Dacă trecem de la faza în care ne aflăm și începem să vedem amenințări emergente, sunt încrezător că am acum autoritatea de care am nevoie pentru a lua măsuri”, a spus el. Fraza contează: comandantul militar sugerează că are deja mandatul să reacționeze rapid, fără să aștepte decizii politice de ultim moment.
Tonul ferm are însă și o miză internă. Structura de comandă a NATO se schimbă, iar europenii preiau posturi conduse până acum de americani. Comandamentul de la Norfolk trece sub conducerea unui general britanic. Acesta răspunde de Arctica, de nordul Europei și de rutele transatlantice prin care ar veni întăririle americane în caz de război. Tot un european va conduce Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli. Mutările vin pe fondul temerilor din capitalele europene că Washingtonul își va reduce prezența militară pe continent.
Grynkewich a încercat să tempereze aceste temeri. A spus că SUA vor continua să ofere NATO capabilități esențiale, deși într-o măsură mai limitată, pe măsură ce europenii își asumă un rol mai mare. Tocmai această perioadă de tranziție o urmăresc cel mai atent la Moscova. Un război hibrid care testează reacțiile aliaților, cu drone, sabotaje și provocări pe mare, este mijlocul cel mai ieftin prin care Rusia poate vedea dacă noua împărțire a responsabilităților funcționează sau lasă goluri. Mesajul generalului american încearcă să închidă tocmai această fereastră, înainte ca cineva de la Kremlin să creadă că ea există.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original