Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Cum transformă extrema dreaptă furia și frica în voturi la nivel european Europa virează spre dreapta radicală, iar formațiunile din acest spectru înaintează vertiginos de la periferia politică, începând să-și consolideze o poziție centrală în tot mai multe state de pe continent. Aproape unu din patru alegători europeni votează astăzi cu partide de extremă dreapta, dezvăluie o amplă analiză, realizată de peste 150 de politologi din 31 de țări.
Cifra marchează o schimbare profundă a peisajului politic european: de la aproximativ 5% în 1995, ponderea celor care aleg astfel de formațiuni a crescut la peste 23% în prezent. Nu este vorba despre un fenomen apărut peste noapte, ci despre un proces care s-a derulat în ultimele decenii, accelerându-se spectaculos în ultimii ani. Partidele de extremă dreapta nu mai sunt doar formațiuni de protest, aflate la periferia politicii.
În multe state europene, acestea au devenit actori principali: intră la guvernare, influențează agenda publică și, în unele țări, conduc în sondaje. Ascensiunea extremei drepte a fost deosebit de vizibilă între 2023 și 2025, atunci când aceste partide au obținut rezultate istorice în alegeri naționale din țări importante precum Franța și Regatul Unit, în 2024, urmate de Germania, în anul următor. Concluzia este rezultatul unui studiu coordonat de Matthijs Rooduijn, politolog la Universitatea din Amsterdam, în cadrul proiectului „PopuList”, care monitorizează partidele europene de extremă stânga, extremă dreapta și formațiunile populiste.
În Austria, „Partidul Libertății” (FPÖ) și-a majorat scorul electoral de la 16% la 29%, în alegerile din 2024. În Franța, „Adunarea Națională” (RN) a crescut de la 19% la 37%, devenind cel mai mare partid individual din parlament, iar formațiunea „Chega”, din Portugalia, și-a majorat sprijinul electoral de la 7% la 18%. În Regatul Unit, „Reform UK” și-a crescut ponderea voturilor de la 2%, în 2019, (când participa sub numele „Partidul Brexit”), la 14%, în 2024.
La alegerile din Germania, din 2025, partidul de extremă dreapta „Alternativa pentru Germania” (AfD) și-a dublat scorul, de la 10% la 21%, devenind pentru prima dată a doua cea mai mare formațiune politică din țară. Partidele populiste de extremă dreapta fac parte în prezent din guverne de coaliție în Croația, Cehia, Italia și Finlanda, susțin un guvern minoritar de dreapta în Suedia și, potrivit studiului, conduc în sondaje în Austria, Belgia, Franța, Germania și Regatul Unit. Aceste formațiuni au înregistrat însă și eșecuri recente.
În Țările de Jos, „Partidul Libertății” (PVV) al lui Geert Wilders a pierdut aproape o treime dintre mandate și a ajuns pe locul al doilea, anul trecut, iar în Ungaria partidul „Fidesz”, al lui Viktor Orbán, a fost învins categoric, în aprilie, de rivalul său de centru-dreapta. În pofida acestor reculuri, ponderea alegătorilor europeni care votează partide de extremă dreapta continuă să crească. Potrivit cercetătorilor care au realizat studiul, succesul extremei drepte nu se explică doar printr-o schimbare bruscă a valorilor alegătorilor.
Atitudinile față de teme precum imigrația nu s-au modificat radical în timp, însă aceste subiecte au devenit mult mai importante atunci când oamenii decid cu cine votează. Partidele de extremă dreapta au reușit să transforme nemulțumiri difuze – legate de economie, migrație, identitate națională, neîncrederea în instituții sau sentimentul pierderii controlului – într-o poveste politică simplă și ușor de transmis. Succesul lor ține și de capacitatea ideologilor radicali de a construi narațiuni puternice, de tipul o confruntare între „noi” și „ceilalți”, între oamenii obișnuiți și elite, între națiune și cei percepuți drept amenințări.
Este vorba despre un tipar politic vechi, dar adaptat epocii digitale – o societate împărțită între eroi și vinovați, aflată între un trecut idealizat și un prezent descris drept „degradat”.