Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Un singur măr poate strica toate legumele din jur Ai cumpărat mere, banane și o pungă de morcovi proaspeți, le-ai pus pe toate în același sertar de la frigider sau în același coș de fructe și, câteva zile mai târziu, morcovii sunt moi, iar salata s-a ofilit brusc. Nu e ghinion.
E chimie pură, iar vinovatul are un nume: etilena. Etilena este un gaz natural, incolor și inodor, produs în mod firesc de multe fructe și legume în timpul procesului de coacere sau atunci când sunt lovite ori tăiate. Este un hormon vegetal și are, pentru plante, un rol similar cu cel al hormonilor din corpul uman sau animal: reglează creșterea, dezvoltarea și, mai ales, viteza de maturare.
Gazul a fost descoperit acum aproape 100 de ani, când un student a observat un fenomen ciudat: copacii care creșteau lângă felinarele stradale alimentate cu gaz își pierdeau frunzele mult mai repede decât cei aflați la distanță. Explicația a venit ulterior, gazul din felinare conținea etilenă, aceeași substanță pe care o produc, în mod natural, multe fructe. Regula generală de reținut: fructele produc, de regulă, mai multă etilenă decât legumele, iar legumele sunt, la rândul lor, mai sensibile la acest gaz decât fructele.
De aceea, amestecul dintre cele două categorii, în același spațiu de depozitare, este aproape întotdeauna o rețetă pentru dezastru. Chiar dacă tabelul nu e exhaustiv, principiul rămâne simplu: orice element din prima coloană, ținut lângă orice element din a doua, va grăbi stricarea celui din urmă. Merele și morcovii.
Deși pot părea nevinovate una lângă cealaltă în cămară, etilena eliberată de mere afectează negativ morcovii din apropiere. Aceștia capătă, în timp, un gust amărui și își pierd textura crocantă specifică. Roșiile și castraveții.
Sunt combinația clasică de salată, dar nu și de depozitare. Roșiile eliberează etilenă, ceea ce face castraveții să se înmoaie, să nu mai fie crocanți și să se strice mult mai repede decât dacă ar fi ținuți separat. Bananele și aproape orice altceva sensibil.
Bananele, mai ales cele deja coapte, sunt printre cele mai active surse de etilenă din frigider sau din fructiera de pe masă, de aici și obiceiul cunoscut de a pune o banană lângă un avocado necopt, tocmai pentru a-i grăbi coacerea. Aceeași proprietate devine, însă, o problemă atunci când bananele stau lângă legume cu frunze fragile, precum salata verde sau spanacul, care se ofilesc rapid în prezența gazului. Pepenii și fructele de pădure.
Pepenii galbeni, pe măsură ce se coc, eliberează etilenă în cantități semnificative. Fructele de pădure, căpșuni, zmeură, afine, au o structură foarte delicată și se pot înmuia sau chiar mucegăi rapid dacă stau prea aproape. Ceapa și cartofii.
O greșeală frecventă de depozitare în cămară: ceapa este, la rândul ei, producătoare de etilenă, iar ținută lângă cartofi îi face pe aceștia să încolțească și să se zbârcească mult mai repede decât ar face-o în mod normal. Nu toate legumele sunt la fel de vulnerabile. Ceapa, usturoiul și ardeiul gras, de exemplu, nu sunt sensibile la etilenă, pot fi depozitate fără griji lângă alte produse, fără riscul de a se strica mai repede din acest motiv (deși, atenție, ceapa și usturoiul rămân, ele însele, producătoare de etilenă pentru alte legume mai fragile din jur).
Diferența dintre o pungă de legume care rezistă o săptămână și una care se strică în două zile ține, de multe ori, nu de calitatea inițială a produselor, ci pur și simplu de ce ai pus alături de ce. Etilena este invizibilă și inodoră, dar efectul ei e vizibil rapid, o simplă regulă de separare, respectată constant, poate prelungi considerabil prospețimea fructelor și legumelor din frigider sau din cămară.