Franţa pregăteşte pentru weekendul 24-25 octombrie 2026 cea mai amplă mobilizare a forţelor de ordine din ultima perioadă, înaintea unui nou val de proteste împotriva costului vieţii. Ministerul de Interne a anunţat că vor fi cu 20% mai mulţi poliţişti pe teren decât în weekendul precedent, iar cel puţin 75% din efectivele poliţiei vor participa la operaţiuni, în timp ce armata va păzi obiective sensibile. Decizia vine după manifestaţiile de weekendul trecut, care au degenerat în violenţe şi jafuri.
Bilanţul acelor incidente explică severitatea măsurilor: aproximativ 3.000 de magazine au fost afectate, iar 2.700 de persoane au fost arestate. Autorităţile vor putea folosi unităţi speciale de intervenţie, elicoptere, tunuri cu apă şi vehicule blindate. Preşedintele Emmanuel Macron a anunţat că autorităţile locale vor autoriza în acest weekend doar manifestaţiile organizate de sindicate, o restricţie pe care guvernul o justifică prin nevoia de a restabili ordinea publică.
Opoziţia de stânga şi sindicatele au reacţionat critic şi acuză executivul că limitează dreptul la protest. Noul val de manifestaţii, prezentat de organizatori ca a doua etapă a mobilizării sociale, îi reuneşte pe studenţi, organizaţiile sindicale şi formaţiunile politice care cer servicii publice mai bune şi măsuri împotriva scumpirilor.
Efectele se văd deja pe pieţele financiare. Diferenţa dintre randamentele obligaţiunilor franceze şi germane pe zece ani a urcat la 175 de puncte de bază, cel mai ridicat nivel de la sfârşitul anului 2011 şi al doilea record după criza datoriilor suverane din zona euro, potrivit Bloomberg. Creşterea a fost de 16 puncte de bază într-o singură şedinţă. Practic, investitorii cer o primă de risc tot mai mare pentru a finanţa statul francez. Presiunea s-a extins şi la Italia, unde diferenţa faţă de titlurile germane a ajuns la 127 de puncte de bază, pe fondul protestelor provocate de scumpirea carburanţilor.
Momentul este delicat pentru Paris: guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar, iar alegerile sunt programate peste aproximativ şase luni. Agenţia Moody’s ar putea decide o retrogradare a ratingului suveran al Franţei, ceea ce ar scumpi şi mai mult finanţarea statului. Principala temere a investitorilor este că protestele prelungite şi instabilitatea politică ar putea îngreuna adoptarea măsurilor bugetare necesare, într-o economie în care încrederea pieţelor s-a deteriorat deja.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original