Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Green News » FOTO | „Orașele-burete”, soluția care ar putea proteja Bucureștiul de furtuni și inundații: „Canalizarea nu mai este dimensionată pentru extremele climatice” / Dan Rădulescu: Trebuie să înlocuim treptat infrastructura gri cu cea verde FOTO | „Orașele-burete”, soluția care ar putea proteja Bucureștiul de furtuni și inundații: „Canalizarea nu mai este dimensionată pentru extremele climatice” / Dan Rădulescu: Trebuie să înlocuim treptat infrastructura gri cu cea verde 01 iul. 2026 Alina Mihai • Green News –> SHARE: WhatsApp icon Galerie Foto 4 Foto: Exemplu de infrastructură verde care preia și încetinește scurgerea apelor pluviale în timpul ploilor abundente, reducând presiunea asupra sistemului de canalizare. Sursă: Stormwater Report.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Bucureștiul a fost bulversat, miercuri dimineață, de efectele furtunii violente din 30 iunie , când pasaje, stații de metrou și străzi au fost inundate, iar sute de copaci au fost doborâți de vânt. În acest context, inginerul hidrotehnist Dan Rădulescu , cunoscut cititorilor G4Media pentru analizele sale privind adaptarea la schimbările climatice, explică de ce orașele din România trebuie să treacă la conceptul de „oraș-burete” – un model urban care folosește infrastructura verde pentru a absorbi și gestiona apa de ploaie. Potrivit lui Rădulescu, schimbările climatice nu mai reprezintă un scenariu de viitor, ci o realitate deja vizibilă prin valurile de căldură, secetele și ploile torențiale care pun o presiune tot mai mare asupra infrastructurii urbane.
Furtuna din 30 iunie, care a provocat sute de intervenții ale pompierilor și a inundat mai multe zone din Capitală, este unul dintre exemplele recente. Rădulescu arată că majoritatea rețelelor de canalizare din România au fost proiectate într-o perioadă în care astfel de fenomene meteorologice extreme erau mult mai rare și, în consecință, nu mai fac față intensității actuale a precipitațiilor. „În România, majoritatea rețelelor de canalizare urbane sunt de tip unitar și de cele mai multe ori nu au fost dimensionate pentru extremele meteorologice din prezent”, explică specialistul.
În timpul ploilor torențiale, sistemele sunt supraîncărcate, apar inundații, iar stațiile de epurare sunt obligate uneori să deverseze direct în emisari, afectând calitatea apelor și consumând suplimentar energie. Conceptul presupune ca orașul să funcționeze mai aproape de procesele naturale. În loc ca apa de ploaie să fie evacuată cât mai repede prin canalizare, aceasta este absorbită, infiltrată și stocată prin infrastructură verde.
Soluțiile includ grădini de ploaie, șanțuri înierbate, acoperișuri verzi, suprafețe permeabile, rezervoare pentru colectarea apei pluviale și desigilarea suprafețelor betonate pentru a permite infiltrarea apei în sol. Aceste măsuri reduc riscul de inundații, contribuie la reîncărcarea rezervelor de apă și diminuează efectul de insulă de căldură urbană. Potrivit analizei, infrastructura verde nu înseamnă doar protecție împotriva inundațiilor.