Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » FOTO | De ce „știe” apa unde să se întoarcă? Geograful Daniel Diaconu explică de ce Bucureștiul se inundă mereu în aceleași locuri FOTO | De ce „știe” apa unde să se întoarcă? Geograful Daniel Diaconu explică de ce Bucureștiul se inundă mereu în aceleași locuri 01 iul.
2026 • 713 Alina Mihai • Articole –> SHARE: WhatsApp icon Sursa foto: INQUAM Photos / Octav Ganea Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Furtunile care au inundat din nou Bucureștiul și au blocat bulevarde, pasaje și stații de metrou readuc în discuție o întrebare pe care locuitorii Capitalei și-o pun după fiecare episod de ploi torențiale: de ce apa se acumulează aproape de fiecare dată în aceleași locuri? Potrivit lui Daniel Diaconu , geograf și hidrolog, profesor la Facultatea de Geografie, răspunsul nu ține de un singur factor, ci de suprapunerea reliefului natural peste modul în care orașul a fost construit în ultimele decenii. „Inundațiile ce se produc în București sunt rezultatul unui cumul de factori.
Dintre cei mai importanți enumerăm relieful de câmpie cu pante reduse, antropizarea terenului natural prin suprafețe extinse betonate și asfaltate, o rețea de colectare a apelor pluviale care nu corespunde nici tehnic și nici conceptual preluării unor astfel de cantități de apă și dezvoltarea urbanistică a orașului, caracterizată prin densitate mare de construcții și spații verzi insuficiente”, explică profesorul. Potrivit specialistului, Bucureștiul păstrează o „memorie a apelor”, iar multe dintre zonele care se inundă astăzi coincid cu foste văi, bălți sau terenuri umede. „Evident că avem o memorie a apelor, a zonelor care datorită particularităților reliefului sunt predispuse inundațiilor.
Dar sunt și alte zone care, din cauza construcțiilor realizate ulterior, au devenit inundabile”, spune Daniel Diaconu. În opinia sa, impermeabilizarea masivă a terenurilor reprezintă unul dintre principalii factori care amplifică efectele ploilor torențiale. „Impermeabilizarea suprafețelor permeabile exercită un efect clar favorizant al inundațiilor.
Mai mult spațiu pentru râuri este un concept actual, potrivit căruia este necesară regândirea amenajării teritoriale, mai ales în zonele locuite”, explică acesta. Deși Bucureștiul este traversat de râurile Dâmbovița și Colentina, acestea nu mai îndeplinesc decât într-o măsură redusă rolul natural de evacuare a apelor provenite din precipitații. „Râurile Dâmbovița și Colentina drenează teoretic suprafața orașului București.
Practic, ele sunt izolate de ceea ce înseamnă suprafața de recepție a apelor pluviale, din cauza sistematizării teritoriale, a construcțiilor subterane și a transformării Dâmboviței într-o cuvetă betonată. Doar punctual apa mai ajunge în aceste râuri, cea mai mare parte fiind direcționată către rețeaua de canalizare”, afirmă profesorul. În timpul episoadelor de precipitații foarte intense, această rețea ajunge rapid la limită, iar apa se acumulează pe carosabil și în zonele joase ale orașului.
Daniel Diaconu arată că România dispune de hărți privind riscul de inundații, însă acestea nu reflectă toate zonele care se inundă astăzi în București în urma ploilor extreme.