Cazul trecutului lui Lucian Pahonțu revine în atenție după investigația publicată de Recorder. Fost procuror militar: „Eu nu-mi amintesc de numele ăsta, Pahonțu” Întrebat despre acest caz, generalul în rezervă Ioan Dan a precizat că nu poate confirma dacă numele actualului șef al SPP a apărut în anchetele privind evenimentele din Capitală.
„Nu mai rețin dacă am găsit în Dosarul Revoluției că generalul Pahonțu a participat la represiunea din 21 decembrie 1989, pentru că nu m-am ocupat personal cu problemele de acolo. De ceea ce s-a întâmplat la București s-a ocupat altcineva, pentru că eu am fost trimis la Timișoara”, a afirmat Ioan Dan pentru stiripesurse. ro.
Fostul procuror militar a explicat că, după revenirea sa de la Timișoara, a aflat doar parțial ce anchete fuseseră făcute în București. „Când m-am înapoiat de la Timișoara, am aflat și eu niște lucruri, ce anchete s-au făcut până atunci. Nu prea s-au făcut, dar mă rog…”, a precizat acesta.
Întrebat direct despre Pahonțu, Ioan Dan a răspuns: „Eu nu-mi amintesc de numele ăsta, Pahonțu”. Ioan Dan: „Problema la București a rămas confuză” Generalul în rezervă susține că situația privind evenimentele din București a rămas dificil de clarificat. „În orice caz, problema la București a rămas confuză, pentru că au fost niște cauze”, a afirmat el.
Ioan Dan a vorbit și despre ceea ce spune că a constatat în ancheta privind Revoluția de la Timișoara. Potrivit acestuia, trupele de Securitate ar fi primit ordin să tragă asupra manifestanților, însă nu l-ar fi executat. „Din câte știu, trupele de securitate nu au tras în oameni, deși au primit ordin”, a afirmat fostul procuror militar.
El a mai spus că această concluzie i-ar fi fost confirmată și de comandantul Trupelor de Securitate de la Timișoara. „A primit ordin ferm să tragă în manifestanți. Eu l-am scos din cauză, pentru că era singurul din elementele Ministerului de Interne care mi-a precizat-o clar.
Nici nu mi-a venit să cred”, a precizat Ioan Dan. Potrivit acestuia, comandantul respectiv a fost transformat în martor, în lipsa unor dovezi că militarii din subordinea sa ar fi tras asupra populației. „Nici nu era nicio dovadă că soldații lui, trupele de securitate, au tras în oameni”, a mai afirmat generalul.
Ioan Dan a susținut, de asemenea, că la Timișoara victimele ar fi fost împușcate de „specialiști, lunetiști”, precizând că, în interpretarea sa, nici trupele de Securitate și nici cele ale Ministerului Apărării nu ar fi tras în manifestanți. Afirmațiile îi aparțin fostului procuror militar și se referă la concluziile pe care acesta spune că le-a desprins din anchetele pe care le-a instrumentat. Discuția cu generalul Grigorie Ghiță Ioan Dan a relatat și o discuție cu generalul Grigorie Ghiță, cel care conducea Comandamentul Trupelor de Securitate în decembrie 1989.
Potrivit acestuia, discuția a vizat inclusiv evenimentele de la Otopeni și trimiterea unei subunități de securitate către aeroport. „Am discutat despre ce s-a întâmplat la Otopeni. Bineînțeles, a fost condamnat și el, pentru că a permis ca subunitatea de securitate care a fost trimisă la Otopeni – i s-a luat comandantul și a fost pus comandant al trupelor USLA, care i-a băgat pe copiii ăia la moarte, pentru că nu s-au supus somațiilor”, a afirmat Ioan Dan.
Fostul procuror militar spune că lui Ghiță i s-a reproșat inclusiv faptul că subunitatea nu a mai fost condusă de comandantul său de drept. CNSAS: Au venit cele mai detaliate documente de până acum Vicepreședintele instituției, istoricul Mădălin Hodor, a afirmat pentru Cotidianul că, după solicitările formulate de Recorder și Snoop, Consiliul a cerut din nou informații de la instituțiile care ar putea deține documente referitoare la activitatea lui Pahonțu. Solicitările au fost trimise către Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării și SRI, iar de această dată instituțiile au furnizat răspunsuri mai ample.
„Sunt cele mai detaliate răspunsuri pe care le-am primit vreodată despre activitatea exactă a domnului Pahonțu în perioada respectivă”, a afirmat Hodor. Dosarul este acum în verificare la CNSAS. Până acum, informațiile transmise CNSAS arătau în esență doar că Pahonțu activase în Trupele de Securitate între 1987 și 1989, fără suficiente detalii despre activitatea sa concretă.
Potrivit lui Hodor, simpla apartenență la această structură nu este suficientă juridic pentru constatarea calității de lucrător al Securității: trebuie identificate și acțiuni care să fi încălcat drepturi și libertăți fundamentale. Pahonțu conduce SPP din 2005 Lucian Pahonțu se află la conducerea SPP din decembrie 2005, când a fost numit prin decret de președintele Traian Băsescu, la propunerea CSAT. Înainte de această funcție, a condus Brigada Specială de Intervenție „Vlad Țepeș” a Jandarmeriei.
În 2024, la împlinirea vârstei de 60 de ani, Pahonțu a fost trecut în rezervă din calitatea de militar, dar a rămas director al SPP. După apariția investigației Recorder, fostul președinte Traian Băsescu, cel care l-a numit în funcție, a afirmat că informațiile reprezintă „o mare surpriză” și că, în opinia sa, Pahonțu „ar trebui să-și piardă funcția”.