Președintele Finlandei, Alexander Stubb, îi cere direct lui Elon Musk să extindă acoperirea Starlink dincolo de linia frontului: în Rusia și în teritoriile ucrainene ocupate. Miza e militară. Cu internet prin satelit în aceste zone, armata ucraineană ar putea să localizeze și să lovească lansatoarele rusești de rachete balistice înainte ca acestea să tragă asupra orașelor și a infrastructurii energetice. Apelul vine într-un moment critic pentru Kiev, care intră în sezonul rece fără destule sisteme de apărare antiaeriană.
„Pledez ca Elon Musk să le ofere ucrainenilor posibilitatea de…”, a spus liderul finlandez, potrivit Mediafax, citat de G4Media. Stubb nu cere sisteme de armament și nici bani. Cere ca o companie privată să schimbe o decizie tehnică, iar asta arată cât de mult depind astăzi operațiunile de pe front de o infrastructură controlată de un singur om.
Tema nu e nouă. Starlink a devenit coloana vertebrală a comunicațiilor militare ucrainene încă din primele luni ale invaziei. Tot de atunci, zonele în care serviciul funcționează au fost limitate, iar Musk a refuzat în trecut să permită folosirea rețelei pentru operațiuni în Crimeea, pe motiv că nu vrea să contribuie la o escaladare. Solicitarea lui Stubb atinge exact acest punct sensibil: extinderea acoperirii ar transforma Starlink dintr-un instrument de comunicare într-un element direct al loviturilor în adâncimea teritoriului controlat de Rusia.
Contextul explică de ce presiunea crește acum. Iernile trecute, Rusia a lansat valuri de rachete și drone asupra rețelei energetice ucrainene, iar apărarea antiaeriană a fost singurul lucru care a stat între populație și blackout-uri de zile întregi. Interceptoarele sunt scumpe, se produc greu și sunt cerute simultan pe mai multe fronturi. Din acest motiv, strategia care câștigă teren printre aliații Kievului e distrugerea lansatoarelor înainte să apuce să tragă, nu doar doborârea rachetelor în zbor. Iar pentru asta e nevoie de ochi și de comunicații acolo unde se află ținta.
Rămâne de văzut cum va răspunde Musk, a cărui relație cu liderii europeni a fost adesea tensionată și ale cărui poziții față de război au oscilat. Faptul că apelul vine de la președintele unei țări cu cea mai lungă graniță a NATO cu Rusia îi dă greutate politică, dar decizia finală nu aparține niciunui guvern. Pentru Ucraina, răspunsul ar putea conta la fel de mult ca orice nouă livrare de sisteme Patriot.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original