Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase FERMA DUTTON pe SkyShowtime Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » Fifor: România a împrumutat aproape 16 miliarde de euro prin SAFE / ”Putem rămâne în apatia care caracterizează prezența politică românească în plan extern. Sau putem redeveni jucători” Fifor: România a împrumutat aproape 16 miliarde de euro prin SAFE / ”Putem rămâne în apatia care caracterizează prezența politică românească în plan extern. Sau putem redeveni jucători” 19 sept.
2026 Augustin Majearu • Articole –> SHARE: WhatsApp icon sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul România are de dus în spate un împrumut de aproape 16 miliarde de euro prin mecanismul SAFE, iar miza nu ar trebui să fie doar achiziția de tehnică militară, ci dezvoltarea industriei naționale de apărare, susține Mihai Fifor, într-o analiză privind noua arhitectură de securitate a Europei, relatează Mediafax . Mihai Fifor afirmă că discursul despre Starea Uniunii Europene susținut de Ursula von der Leyen la Strasbourg, pe 16 septembrie, trebuie privit dincolo de contextul politic imediat, întrucât indică schimbările pe care Uniunea Europeană încearcă să le facă în domeniul securității. „Europa încearcă să treacă de la mai mulți bani pentru apărare la mai multă capacitate de apărare”, scrie Fifor.
El spune că una dintre marile dileme strategice ale Europei din ultimele decenii a fost cum să construiești o apărare europeană mai puternică fără să dublezi NATO. „Von der Leyen spune explicit că doctrina, instituțiile și procesele decizionale europene nu au ținut pasul cu noua realitate și propune, în consecință, o nouă Strategie Europeană de Securitate. Miza nu stă însă doar în formularea unei noi strategii, ci în mecanismele concrete prin care aceasta ar urma să producă efecte”, adaugă Fifor.
El amintește de propunerea președintei Comisiei care vizează un fel de „Articol 4 european”: un mecanism prin care, atunci când securitatea unui stat membru este amenințată sub pragul agresiunii armate, statele membre să se reunească pentru coordonarea unui răspuns european. „În discurs insistă asupra cooperării cu NATO și vorbește despre noile instrumente europene ca fiind aliniate cu Alianța. Iar aceasta este o distincție esențială.
Europa are nevoie de o capacitate mai mare de acțiune, dar nu are nevoie de două sisteme concurente de securitate. Valoarea adăugată a Uniunii poate apărea tocmai în acea zonă gri în care răspunsul nu este exclusiv militar și în care UE dispune de instrumente economice, financiare, diplomatice, cibernetice și de reglementare pe care NATO nu a fost construită să le utilizeze”, mai spune Mihai Fifor. Social-democratul mai spune că una dintre propunerile care merită o atenție aparte este crearea unui Consiliu European de Securitate, într-un format al liderilor care să poată aduce la aceeași masă statele Uniunii și parteneri esențiali pentru securitatea continentului, precum Regatul Unit, Canada, Norvegia și Ucraina.
„Privită împreună cu propunerea unui «Articol 4 european», cu noua Strategie Europeană de Securitate și cu instrumentele pentru dezvoltarea capabilităților strategice, ideea Consiliului European de Securitate începe să dea contur unei imagini mai ample. Nu mai vorbim despre inițiative izolate, ci despre încercarea de a defini o arhitectură europeană de securitate adaptată unei lumi profund schimbate”, mai spune Fifor.