Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Trucurile bunicii pentru o fasole ușor de digerat Fasolea este plină de proteine, fibre și minerale, dar vine adesea la pachet cu un „concert” neplăcut de gaze și balonare. Vestea bună este că problema are o explicație simplă și câteva soluții la fel de simple, testate de generații întregi de gospodine.
Puțini oameni pot rezista unei mâncări bune de fasole , fie iahnie, fie cu cârnați, fie simplă, cu ceapă călită, dar la fel de puțini scapă de disconfortul care urmează, de multe ori, la scurt timp după masă. Vestea bună este că balonarea provocată de fasole nu e o fatalitate, ci are o cauză clară și câteva soluții simple, verificate atât de bucătăriile tradiționale, cât și de nutriționiști. Fasolea este o sursă excelentă de proteine vegetale, fibre și minerale esențiale, dar conține și niște carbohidrați complecși numiți oligozaharide, printre care rafinoza și stachioza, pe care organismul uman nu îi poate digera complet în intestinul subțire, din lipsa enzimelor necesare.
Ajunse nedigerate în colon, aceste zaharuri sunt fermentate de bacteriile intestinale, iar rezultatul acestui proces este exact ceea ce ne temem cu toții: gaze și balonare. Vestea bună este că o mare parte din acești carbohidrați dificili poate fi eliminată chiar înainte ca fasolea să ajungă în farfurie, printr-o pregătire corectă. Un detaliu esențial: apa în care a stat fasolea la înmuiat nu trebuie folosită la fiert.
Aceasta conține deja o parte importantă din carbohidrații nedigerabili extrași din boabe, așa că trebuie aruncată, iar fasolea clătită bine înainte de a fi pusă la fiert în apă curată. Al doilea secret, cunoscut de multă vreme în bucătăria tradițională românească, este fierberea fasolei în etape, cu schimbarea apei pe parcurs. Practic, fasolea se pune la fiert într-o cantitate mare de apă, iar după primele 20-30 de minute de fierbere, această primă apă se aruncă și se înlocuiește cu apă curată, fierbinte, pentru continuarea gătitului.
Acest pas simplu, repetat, la nevoie, chiar și de două ori, reduce considerabil cantitatea de oligozaharide rămase în boabe, tocmai cele responsabile de balonare. Sarea se adaugă abia la a doua sau a treia apă, niciodată de la început, pentru că sarea pusă prea devreme întărește coaja boabelor și le prelungește timpul de fierbere. Dincolo de tehnica de fierbere, anumite condimente au proprietăți carminative, adică ajută la eliminarea gazelor deja formate și previn balonarea: O linguriță de bicarbonat de sodiu adăugată în apa de fiert poate ajuta la înmuierea mai rapidă a fibrelor din fasole și, implicit, la reducerea potențialului de balonare.
Este important, însă, să nu exagerezi cu cantitatea, folosit din abundență, bicarbonatul poate altera gustul preparatului și poate afecta o parte din valoarea nutrițională a fasolei. Un praf mic, folosit cu măsură, este suficient pentru a-i simți efectul, fără să sacrifici gustul mâncării. Puse cap la cap, aceste obiceiuri simple, înmuiere peste noapte cu schimbarea apei, fierbere în două sau trei ape, plus un praf de chimen și câteva foi de dafin, reduc semnificativ disconfortul digestiv fără să compromită gustul sau valoarea nutrițională a fasolei.
E genul de rețetă moștenită de la bunici, care se dovedește, din nou, și pe înțelesul științei de astăzi. Citește pe Antena3. ro Momente amuzante la Cotroceni.
George Simion și-a făcut cruce când bătea ceasul. Kelemen Hunor a venit cu o cravată cu cățeluși × Citește pe LongevityMagazine. ro Obiceiul simplu care protejează sănătatea mintală: Care este limita zilnică?