Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Diana Scarlat/Oara Sofonea duce mai departe tradiția familiei, fiind una dintre cele mai cunoscute manufacturiere din Țara Făgărașului. Satul Drăguș, din Făgăraș, a fost primul în care etnologul Dimitrie Gusti și echipa sa au făcut cercetare de teren, începând din anul 1929, la familia Sofonea.
Astfel a fost aleasă și prima casă din Muzeul Satului – un concept al marelui cercetător Dimitrie Gusti, înființat în 1936, la marginea Capitalei, care și astăzi este punct de atracție pentru turiștii din întreaga lume. Oara Sofonea duce mai departe tradiția familiei, fiind una dintre cele mai cunoscute manufacturiere din Țara Făgărașului, în satul natal, unde a deschis și un Centru Meșteșugăresc, pentru promovarea tradiției cojocăriei, așa cum a preluat îndeletnicirea de la bunicul său. Familia Sofonea a rămas una dintre cele mai cunoscute din satul Drăguș, făcând trecerea de la tradițional către modernitate, într- un spațiu cultural și turistic unic în România.
Maria Sofonea a fost învățătoare, timp de 39 de ani, la Făgăraș, dar și-a făcut timp să ducă mai departe tradiția meșteșugărească a familiei. I se spune Oara (de la diminutivul Mărioara), iar arta cojocăritului a preluat-o de la bunicul ei – unul dintre colaboratorii din teren ai echipei de cercetare care a fost condusă de Dimitrie Gusti, timp de doi ani, până la preluarea primei case transportate la București, în Muzeul Satului . Astăzi, la Drăguș, doamna Oara își expune creațiile autentice în Centrul Meșteșugăresc Drăguș – „Casa Cojocarului Dumitru Sofonea”, un spațiu dedicat tradițiilor locale și turismului, la baza Pârtiei Drăguș, la circa 8 kilometri distanță față de casa părintească din sat, pe un loc moștenit tot de la familie, unde ajung, de foarte mulți ani, turiști din întreaga Europă.
Doamna Oara este mai ales moștenitoarea unor tradiții ale acestei zone culturale, fiind ucenica bunicului și a tatălui ei. A povestit, pentru Jurnalul, cum bunicul ei a învățat meseria cojocăritului încă din anul 1910, iar tatăl ei și frații lui au crescut cu această meserie de cojocari. Cumva, meșteșugul este direct legat de istoria satului Drăguș și a familiei Sofonea, definind acest loc unic în România, de unde a pornit un adevărat curent cultural.
Centrul Meșteșugăresc a fost înființat din fonduri europene, fiind deschis în anul 2015, iar după anul 2021, doamna Oara Sofonea a dus mai departe meșteșugurile pe cont propriu, după ce a fost nevoită să renunțe la o mare parte din activitate, după pandemie. Totuși, nu a renunțat la arta pe care a primit-o ca moștenire de familie, chiar dacă afacerea a trebuit să o desființeze. „Am o asociație culturală, numită Meșteșuguri Tradiționale, care nu mă solicită atât de mult.
Avem workshopuri și prezentări. Oamenii vor să afle cum se fac aceste obiecte vestimentare și le explic toate secretele meseriei, dar le povestesc și despre zona etnofolclorică, astfel încât omul să poată pleca de aici cu o bază culturală, având cunoștințe despre Țara Făgărașului și despre satul Drăguș, încă punct de atracție, mai cu seamă pentru specialiști”, a explicat Oara Sofonea, pentru Jurnalul. Casa meșteșugurilor este astăzi și o atracție turistică a zonei montane din Țara Făgărașului, într-o colaborare de familie pe care artista tradițională o are cu unul dintre frații ei – proprietarul complexului turistic de la baza Pârtiei Drăguș – Casa Zmeilor.
Acum, tradiția se îmbină perfect cu turismul local, fiind un punct de atracție mai ales pentru străinii care vizitează România. Tradiția cojocăritului a plecat de la bunic – Dumitru Sofonea -, fiind preluată de copii și de nepoți. Primul care a învățat acest meșteșug de familie a fost tatăl Oarei (tot Dumitru Sofonea), pe vremea când cojoacele nu erau obiecte decorative, ci reprezentau o necesitate.